Categories
Media Opinie Stiri

Supravietuitorul noul format ProTv

Mutare:

Inca de la inceput trebuie sa spun ca am fost impresionat de aceasta miscare! Probabil una dintre cele mai indraznete si edificatoare mutari de pe tabla de sah a televiziunilor din Romania! Si chiar daca lupta inca se duce categoric cu Antena pe tronsonul respectiv.. pentru PRO-TV e un plus de imagine! Adica Supravietuitorul este un format ce ridica postul  la acel nivel de clasa absoluta!  Cele mai tari emisiuni din lume sunt acum produse  si la noi … de ei. Asta daca PRO-ul mai avea nevoie de inca o caramida solida.

Formatul:

Urmaresc Survivor inca de la primele editii! Sunt poate unul din cei mai mari fani ai formatului american. Sunt sezoane pe care le-am urmarit si revazut de 2 sau chiar 3 ori. E un joc fantastic de complex pe care il poti castiga doar avand strategia perfecta. E nevoie de un amalgam de „skiluri” fizice, sociale si politice. E musai sa stii sa crosetezi aliante si sa le peticesti de cate ori e nevoie… in favoarea ta si a tribului! Trebuie sa gandesti fiecare cuvant pe care-l rostesti si fiecare decizie indiferent cat de marunta pare ea! Trebuie sa rezisti fizic si psihic unor conditii ce iti intuneca judecata! Apoi esti obligat sa gasesti modalitati sa elimini adversarii din joc sadind totusi in mintea celor eliminati… ideea ca trebuie sa te voteze ca cel mai bun jucator atunci cand vine vremea!
Un joc superb ce aduce pe micile ecrane: peisaje fantastice, reality show-ul atat de cautat de telespectatori, talentele de supravietuire, laturile ascunse ale concurentilor, competitia fizica, cea mentala si intrigi care mai de care mai savuroase!
supravietuitorul-2

Opinie – plusuri si minusuri:

Intotdeauna am spus ca nimeni nu-si va asuma costurile si riscurile aducerii unui asemenea format in tara noastra. In primul rand pentru ca ai un public mult mai marunt ca numar si implicit o piata de publicitate cotata mult mai jos decat cea a Statelor Unite. In al doilea rand pentru ca nicio televiziune din Romania nu are ca filozofie cresterea brandului cu sacrificii… si nu-si asuma o cheltuiala atat de mare pe un format ce poate nu aduce profiturile asteptate. Well… se pare ca m-am inselat! Iata ca cineva s-a hotarat sa duca televiziunea la un alt nivel.

Apoi apare inevitabil intrebarea daca avem profesionistii care sa ridice productia la nivelul superhigh de afara.
Sincer e o provocare pentru orice casa de productie de la noi! Si cea mai buna varianta de abordare este sa copiezi cat mai mult de la „taticii” de peste ocean. Incepand de la tehnic si pana la finisaje si montaj. Protv si-a asumat costurile, riscurile si a decis cat se poate de corect sa produca cel mai tare show facut vreodata (indiferent daca a negociat cu o casa de productie) in Romania. Un plus maxim!

Calitatea imaginilor e foarte importanta in general in astfel de formate iar casa de productie nu ne-a dezamagit deloc in privinta asta. Nu mai vorbesc de sunet care e impecabil. Cred ca se mai poate lucra (la nivel de imaginatie) la montajul final al episoadelor.

Nu cel mai important, insa un aspect ce avea sa cantareasca mult, a fost alegerea prezentatorului. Aici cred eu ca sunt doua extreme. Dragos Bucurenci este pe de-o parte (din punct de vedere fizic) o alegere buna datorita faptului ca „aduce” oarecum cu Jeff Probst. Pe de alta parte Bucurenci nu are nici discursul exploziv din timpul probelor si nici sharmul necesar  in consiliul tribal. E sec, liniar si nu arata implicarea maxima cu care ne-a obisnuit Probst in varianta americana a show-lui. E probabil defectul profesional al oratorului calm si calculat. Asta nu inseamna insa ca nu isi poate imbunatati prestatia de aici inainte. E doar la inceput!
concurenti-supravietuitorul
Un alt minus cred ca este incercarea aceea extrema de a te axa pe lacrimi si aspecte private ale concurentilor… duse mai sus decat ar fi nevoie in formatul asta (vezi prezentarile concurentilor in primul episod difuzat). Asta s-a intamplat si in Dansez pentru Tine … show transformat intr-o telenovela. Sa speram ca a fost doar o scapare si nu un obicei care prinde radacini.

Un mare plus cred ca il reprezinta alegerea concurentilor. Ai de toate pentru toti. Caractere opuse si diferite categorii sociale/intelectuale/intrigante.

Rezultatul:

Deja de la primele episoade reactia publicului (si a oamenilor cu care am discutat despre emisiune) este una pozitiva. Pe de-o parte atrage toti fanii Survivor ce au savurat varianta US a show-lui, iar pe de alta parte atragi cu siguranta noi fani prin calitatea filmarilor, intriga si nu numai. Ramane de vazut daca formatul va avea acelasi efect ca in alte tari si daca va deveni acel adevarat cult…

Iar ca incheiere simplu: Bravo ProTv!

Categories
Opinie

Spotlight si Despre secretele murdare ale religiei

Am vizionat zilele trecute „Spotlight” – castigatorul categoriei „cel mai bun film” al editiei din 2016 a premiilor Oscar. Desi nu toata lumea gusta genul asta de productii, probabil din cauza ca ataca in mod direct biserica, Spotlight este un film genial ce scoate la iveala o problema stiuta dar ascunsa a catolicismului. Bazata pe fapte reale, productia cinematografica spune povestea unei echipe de investigatii a cotidianului american The Globe, ce ancheteaza, descopera si aduce in atentia publicului abuzul sistematic al preotilor catolici asupra copiilor. Mai grav decat atat… acestia sunt protejati de mai-marii bisericii si rotiti in mod organizat prin diferite parohii din diverse localitati pentru a acoperi mizerabil ororile comise.

Fenomenul acesta oripilant se desfasoara de mii de ani iar societatea l-a ignorat cu desavarsire pretuind mai mult notorietatea falsa a bisericii decat proprii copii si indivizi. Influenta bisericii in toate mediile posibile este evidenta si exact aici se pune punctul pe i. Filmul este fara doar si poate o capodopera. Insa deschide Cutia Pandorei! Vroiam de mult sa scriu despre ce au generat bisericile iar vizionarea filmului mi-a deschis iar apetitul pentru marsaviile ce se nasc sub semne „divine”!

Toate bisericile lumii au uscaturi si toate religiile au si parti hidoase.
Pentru ca „reprezentantii” lor sunt tot oameni. O specie bolnava si capabila de cele mai negre atrocitati.
Sa ne intelegem! Cred in Dumnezeu! Intr-o forma poate diferita de ceea ce scrie in carti insa cred! Dar exista o mare diferenta intre credinta si religie!
Prima este nevoia oamenilor de a crede in forte atotputernice si oarecum este justificata de faptul ca nu putem intelege orice!
Iar a doua este modalitatea folosita de culturile raspandite pe glob pentru manipularea oamenilor.

Daca omul nu intelegea de unde a aparut viata a cautat un creator! Daca omul nu a inteles la inceput de unde vine fulgerul… i-a atribuit o forta atotputernica. Divinitatea responsabila cu tot ce noi nu aveam inca resursele sa pricepem. Si iata ca unii s-au folosit inca de la inceputuri de chestia asta! Asa a aparut cea mai puternica forta de manipulare de pe glob. La mijloc a fost este si va fi mereu controlul asupra unei specii inteligente asa cum scriam acum cateva saptamani.

Nu e nevoie decat sa privim in ansamblu evenimentele importante ale ultimelor milenii. De-a lungul istoriei la baza celor mai mari conflicte au stat religia, discriminarea rasiala, ura pentru cei de alta apartenenta si disputele pentru controlul maselor (Cruciadele, Inchizitia, Masacrarea evreilor din cele doua Razboaie Mondiale, razboaiele din Orientul Mijlociu, terorismul actual s.a.m.d.). In numele religiei au fost infaptuite o sumedenie de fapte ce, in mod normal, acum, ar fi pedepsite de legile oricarui stat.

Sclavia.
Primele forme de sclavie au aparut tot prin manipularea populatiei de catre conducatori autoproclamati zei – vezi Egiptul antic. Apoi in societati in care preotii aveau o deosebita importanta – Mesopotamia, Imperiul Roman ori Grecia. Mai tarziu exploatarea negrilor de catre coloniile „misionare” care initial aveau ca scop propagarea religiei dar au devenit principalii furnizori de forta de munca pentru teritoriile noi colonizate. Deseori sclavii erau exploatati pana la moarte!

Crimele inchizitiei.
Inchizitia a aparut inca din anul 382 cand secta manihesita era condamnata la moarte de catre imparatul roman Teodosiu sustinator veritabil al crestinismului! El a si creat de altfel primele legi care sa-l consolideze. A urmat apoi consolidarea puterii papilor. Nu mai existau conducatori fara acordul sau sustinerea lor. Au dobandit o putere atat de mare incat puteau controla cine cand si cum sa ajunga la conducere in nenumarate teritorii. Ucideau efectiv pe oricine se impotrivea crezurilor crestine. Mai rau… se foloseau de erezie pentru a inlatura tot felul de personaje din diferite puncte cheie. Numarul estimat al victimelor din perioada inchizitiei e de ordinul sutelor de mii. In proportie covarsitoare oameni nevinovati ce erau condamnati pentru fapte banale. Daca citeai o carte interzisa sau mancai carne de porc, puteai fi ars pe rug! Totul in numele si spre cinstea unei religii care avea la temelie blindetea si toleranta.

Cruciadele.
La inceputul mileniului 2, crestinii au pus mana pe arme, pentru a elibera Ierusalimului (orasul sfant) de sub dominatia musulmana, generand astfel un conflict ce avea sa dureze 200 de ani. Istoricii moderni apreciaza ca, in total, cruciadele au lasat in urma circa 9 milioane de morti, dintre care cel putin jumatate au fost crestini, majoritatea civili nevinovati, prinsi in carnagiul dintre cele doua tabere.
Ce e interesant in istoria acestui conflict este ca in anul 638 cand Ierusalimul a fost cucerit de musulmanii-arabi, crestinilor li s-a permis sa viziteze, in continuare, locurile sfinte din Palestina. Insa odata cu aparitia turcilor selgiucizi (intoleranti) lucrurile au luat o alta intorsatura.
Mai tarziu dupa cateva secole de conflicte mai mici Papa Urban II a proclamat prima cruciada – 1095-1099. Asediul Ierusalimului, in iulie 1099, a fost una dintre cele mai crunte lupte ale Evului Mediu. Pe 15 iulie cruciatii au patruns in cetate. In cursul urmatoarelor doua zile aproape toti locuitorii musulmani si evrei ai orasului au fost ucisi – peste o suta de mii de oameni.
Un cronicar francez nota ca:

…sângele curgea în pârâiaşe pe străzile oraşului, ajungând până la gleznele cavalerilor. Oraşul era plin de cadavre şi conducătorii cruciaţilor au poruncit ca acestea să fie aruncate în afara zidurilor, de teama unor molime. Fiindcă se răspândise zvonul că mulţi dintre locuitorii oraşului înghiţiseră monedele de aur pe care le aveau, sperând că astfel să le salveze de jafurile ocupanţilor, cruciaţii au început să despice burţile tuturor celor ce le cădeau în mână, scormonind după aur!

Razboaiele mondiale.
Desi au avut la baza cu totul si cu totul alte motive… au culminat efectiv cu exterminarea evreilor in lagare de concentrare. Stiu ca multi spun ca se vroia de fapt doar confiscarea averilor colosale insa modul in care s-a ajuns acolo este tot din geneza religioasa si continua practic acelasi conflict stupid si etern al umanitatii dintre vest si est pe teme sfinte!

Terorismul.
Nu are la baza neaparat religia insa cele mai fanatice grupari teroriste din istorie se folosesc de interpretarea extrema a unor scrieri religioase. Chiar daca teroristii sunt de fapt o unealta in generarea de conflicte ce duc la acapararea de resurse si putere… si clienti fideli ai industriei armamentului, motorul acestui fenomen este tot apartenenta omului de divin si „carti sfinte”.

Pe langa toate aceste razboaie si atrocitati comise in istorie sub cruce/sub semiluna sau in numele, de catre sau cu ajutorul religiilor mai avem aspectul financiar si abuzurile preotilor din ziua de astazi. Desi nivelul de civilizatie a crescut considerabil biserica tot este o putere imensa in orice stat democrat!

Revenind la Spotlight si la subiectul abuzurilor exista dovezi clare scoase la iveala in ultimii ani ca in diverse forme de abuz sexual in care a fost implicata biserica catolica, a fost platita catre victime, suma de peste 3 miliarde de dolari doar in America. Va dati seama la ce nivel se intampla totul. Dar au si de unde sa plateasca. La nivel global catolicii detin nenumarate proprietati, universitati, spitale si tot felul de trusturi financiare! Doar in Statele Unite detin peste jumatate din scoli. Biserica are cea mai mare influenta in orice institutie globala si o putere fantastica. Sa nu mai vorbesc despre conexiunile directe cu tot felul de grupuri de elita din teoriile conspiratiei gen iluminati masoni etc.

Si cu toate petele astea negre stiute de sute de ani… cata vreme biserica are o astfel de putere nu vor iesi la iveala cele mai ascunse secrete. Si sunt convins ca sunt multe! As incepe cu biblioteca Vaticanului…

Peste toate astea vreau sa trag un ambalaj clar si concis printr-un citat semnat de unul din cei mai mari artisti din istorie:

Într-o lume plină de ură, trebuie totuşi să îndrăznim să sperăm. Într-o lume plină de furie, trebuie totuşi să îndrăznim să alinăm. Într-o lume plină de disperare, trebuie totuşi să îndrăznim să visăm. Într-o lume plină de neîncredere, trebuie totuşi să îndrăznim să credem.
Michael Jackson

Sa fiti iubiti
Cristian Greger

Surse pentru oarecare informatii: Lovendal Wikipedia si Cruciade .

Categories
Luminile Umbrei Motivational Opinie

Dincolo de cuvinte

Vorbe! Zi de zi ne perindam printr-o sumedenie de discutii legate de ceea ce facem, de barfe cu nonsens, de idei generate de unii si transmise din gura-n gura de oamenii din anturajele noastre.

Citim ziare, reviste, carti, internetul si peste tot sunt insirate cuvinte, vorbe, expresii si iar cuvinte peste cuvinte intr-un amalgam etern ce reprezinta informatia. Mai mult sau mai putin importanta.

Daca la inceputurile umanitatii exista un numar mic de cuvinte ce probabil aveau legatura cu activitatile din cadrul familiilor, triburilor, gintilor… in timp, in functie de zona si de acceleratia pe scara evolutiva s-au nascut zeci de mii de sunete modelate si asociate cu diferite „chestii”. Incepand de la cele mai rudimentare nevoi pana la cele mai adanci emotii.

Cuvintele sunt modul omenirii de a transmite tot ce genereaza creierele noastre. Cuvintele explica tot ce ni se intampla si daruiesc celor din jurul nostru senzatii… Comunicarea a fost mereu unul din principalele motoare ale evolutiei speciei noastre.
Insa am ajuns in stadiul in care cuvintele sunt mai mult decat sunete asociate obiectelor, actiunilor ori trairilor.

Odata cu aparitia scrierii cuvintele au devenit unelte, au devenit arta, au devenit muzica, au devenit invataturi sau politici si modul de a transmite foarte mult. Cuvintele au devenit scripetii ce sustin dezvoltarea noastra ca indivizi intr-o societate guvernata de comunicare!

Insa… in ziua de azi puterea cuvintelor este atat de mare incat trebuie sa te intrebi mereu: ce se afla dincolo de cuvinte ?

Un scop!

Practic in spatele fiecarui enunt incropit din cuvinte alese… cu grija sau fara… exista un interes.
Cand deschizi gura vrei ceva! Vrei ca cel de langa tine sa inteleaga ceva, vrei ca cel de langa tine sa faca ceva sau pur si simplu sa simta ceva!

Si este ciudat cum dependenta asta de vorbe ne-a acaparat de tot! Cuvintele sunt cele care ne marcheaza, cuvintele ne descriu si ne definesc, cuvintele ne fac sa explodam in mod pozitiv sau negativ… cuvintele ne mangaie si tot ele ne palmuiesc uneori. Cuvintele ne condamna si ne salveaza. Cuvintele sunt cele ce scot din noi tot ce este mai bun si tot ce este mai rau!

Depindem in proportie covarsitoare de cuvintele din jurul nostru!
Uneori ne pasa ce spun altii mai mult decat ce ne trece noua prin materia cenusie!
Alteori nu vedem realitatea din spatele propriilor noastre cuvinte!

Si ca sa ajung si la concluzia acestui post si sa reusesc sa sorb inca o gura fierbinte de cafea in dimineata asta guvernata de „vorbe”:
Dragii mei… cuvintele sunt doar cuvinte!
Dincolo de cuvinte stau FAPTELE!
TACE SI FACE nu e doar un proverb!

Sa fiti iubiti!
Cristian Greger

Categories
Opinie

Ce este puterea? Controlul asupra unei specii inteligente!

Inca din copilarie am incercat sa inteleg mecanismele dupa care functioneaza societatea noastra. In timp, odata cu maturizarea si cu adancirea mea ca individ in activitati corporatiste am inteles ce reprezinta omul de fapt! O resursa fantastica caruia ii cultivi si speculezi nevoile ca ulterior sa il folosesti in scopuri la o scara mult mai mare.

Am observat efectul gloatei si a faptului ca oricine controleaza multimile are puterea! Aveam doar opt ani la Revolutia din ’89. Amintirea acelor zile si a mediatizarii preluarii puterii au ramas suficient de intiparite in mintea mea incat sa studiez ulterior fenomenul manipularii maselor si sa-l compar cu evenimente similare din istorie. Zis si facut!

Apoi in adolescenta imi puneam intrebarea eterna „Ce este puterea?”. Eram fascinat de teoriile conspiratiei si de societatile despre care se spunea ca ar detine adevarata putere pe planeta noastra. Si ma afundam in biblioteca studiind carti despre conflictele globale, erele economice, psihologia aurului, resursele planetei, servicii secrete, masoni, illuminati, alchimie, istoria religiilor, exoterism si ezoterism. Cam tot ce statea intre copertile groase ale cartilor… despre tainele lumii si ale puterii!

Apoi am trecut de la intrebarile de baza pe care si le pune un tanar referitor la subiectele astea… la cele mai putin obisnuite! Chiar daca citisem o gramada de literatura de specialitate despre fiecare teorie in parte am realizat ca asta nu ajuta cu nimic. Speculatiile si cartile erau practic tot un fel de a manipula nevoia de cunoastere a omului.

Multe dintre carti erau scrise pentru a crea alte ascunzisuri. Editurile erau detinute de anumite corporatii sau efectiv publicarea cartilor era finantata de companii dubioase ori de diferite biserici. Dovezile lipseau sau nu mai puteau fi verificate, era loc de interpretare in orice bucatica de text iar asta nastea alte semne de intrebare.

Am ajuns in stadiul in care nu ma mai intrebam cine si cum a ajuns sa controleze totul in jurul meu… sau cat conteaza politica statelor in ecuatia asta ci care sunt efectele pe termen lung?  Ce se urmareste cu adevarat? Educatia este un privilegiu sau un mod de a specula firea omului? Este sistemul unul ce reprezinta evolutia unei specii sau totul este premeditat? Cine controleaza miscarile politice? Cine dicteaza razboaiele si ce altceva inafara de resurse se castiga de pe urma conflictelor? Ce rol are cinematografia in controlul omenirii? Cat din ceea ce s-a scris in ultimele milenii este manipulare si cat este realitate? Lasand deoparte paranoia oricarui om cu niscaiva materie cenusie… in tot ceea ce studiasem se nasteau alte gauri negre!

Si revin la intrebarea din titlu: Ce este puterea?

Individul de rand ar spune ca este banul! Insa raspunsul se afla in principalele caracteristici ale omului ca specie:

01. Cum este omul? – Dornic sa cunoasca! – Atunci sa scriem carti si s-ai dam sa invete ceea ce vrem noi! Doar asa il putem folosi mai tarziu.
02. – Dornic sa evolueze! Pai sa-l folosim atunci pentru a construi orase si pentru a le crea tehnologie si masini si arme!
03. – Omul trebuie sa inteleaga orice! Atunci sa-i oferim explicatii si sa-l indoctrinam cu variante intortocheate sau s.f. pe care le raspandim tot prin om… ne folosim de cei cu imaginatie si inventam cinematografia. Apoi o folosim ca unealta!
04. – Omul are nevoie sa creada in ceva mai presus de cunoasterea lui! Atunci sa inventam religiile. Ce poate fi mai util decat credinta oarba in ceva? Mai ales cand ai o institutie care sa reprezinte entitatile?
05. – Omul e fizic vulnerabil. Pai vom crea atunci virusi pentru a tine populatia sub control si boli pentru profita de pe urma industriei medicamentelor. Le vom face cu efecte adverse mai puternice decat problemele initiale ca cei bolnavi sa consume pana la ultima suflare!
06. Omul e …
07…
08… as putea sa continui la nesfarsit! Pentru ca fiecare caracteristica a omului este speculata! De mii de ani. Suntem programati sa existam, sa urmam o cale deja trasata de cei ce ne manipuleaza in mii de feluri.

Incepand de la consumul de hrana si de apa si pana la alegerile legate de locul in care ne ducem viata. Pamantul pe care ni-l dorim cu ardoare si pentru care platim enorm desi e al nostru drept prin nastere!
Produsele pe care le consumam cu buna stiinta indiferent de ce contin.
Scolile pe care le urmam, informatiile pe care le acumulam in anii de formare si directiile profesionale pe care „spunem ca le alegem”…

Toate astea nu sunt decat rezultatul manipularii unui sistem atat de bine gandit incat sa serveasca unor scopuri pe care putini le inteleg!

Noi le construim industriile, tot noi suntem cei ce muncesc, noi le ducem razboaiele, noi le imbogatim bancile si societatile de asigurari… noi inventam si folosim tehnologia, noi le cumparam si le folosim masinile si tot noi le platim combustibilul!
Pana la urma facem exact ceea ce vor alti oameni. Si ne invatam si copiii sa faca la fel intr-un ciclu etern.

Cine sunt ei?

O elita ascunsa in spatele unor corporatii imense. O elita ce nu raspunde in fata nimanui. Pentru ca tot ei creaza legile si tot ei le interpreteaza. Schimba orice, oricand si au atat de multa putere incat orice om, orice alt sistem sau orice organizatie incearca sa-i demaste… se stinge subit! Dispare inghitit precum un peste Nemo in stomacul unui casalot.
Si da suntem o specie inteligenta! Ni s-a spus mereu „cunoasterea este putere”! Dar dupa toate cele de mai sus va mai intreb odata:
Deci ce este cu adevarat puterea?

Controlul!
Controlul asupra unei specii inteligente! 😉

Cristian Greger

Categories
Funny Gand Opinie

Care sunt calitatile ce te fac „material de combinat”?

Spre final de zi dupa ce terminam activitatile zilnice din televiziune ne strangem in foisorul din fata cladirii. Aici pot spune cu tarie ca se desfasoara cele mai savuroase discutii. Evident subiectele sunt extrem de variate si ar face fara doar si poate un serial mai tare decat tot ce vezi pe micul ecran.
Asa s-a intamplat si zilele trecute. Am iesit dupa o zi extrem de plina din studioul meu inghesuit sa fumez o tigara in foisor. Am aprins bricheta si in timp ce trageam cu nesat am prins prima frantura din conversatia pe care o aveau doi colegi… ii pastram anonimi in povestea asta 🙂
– Nu… acum pe bune! Spune-mi ce trebuie sa aiba un barbat ca sa se combine cu tine? Adica zi-mi trei calitati pe care trebuie sa le aiba un barbat!
Am zambit si evident curiozitatea raspunsului… la o intrebare foarte „deep” de altfel… mi-a trimis  ochii si urechile „geana” pe ea. Pe raspuns!
– Pai… sa fie inteligent! a fost prima calitate pronuntata. In mintea mea s-a perindat instant raspunsul:
– ?!!! nici nu-mi inchipuiam ca vrei unul idiot! 🙂 Pana la urma unii oameni mai si poarta discutii intr-o relatie!
– Sa fie sincer!
Aici, desi funny, reactia lui a fost mult prea tare, (sa se ia ca atare genialitatea raspunsului si nu indrazneala)… – Pai sunt sincer… mancatias ***** ta!  am izbucnit toti in ras si a urmat imediat a treia calitate pe lista marunta incropita in cadrul acela plin de oameni obositi 🙂
– Sii… sa aiba simtul umorului… O conditie pe care tocmai a indeplinit-o in acelasi timp cu cea precedenta!

Nu stiu daca pot reproduce in scris partea amuzanta a momentului, insa subiectul asta pe care ne distram noi este in esenta unul extrem de discutat. De la revistele glossy la interviurile televizate si pana in barfele ca intre fete sau ca intre baieti la cate un pahar de vorba.
Oare ce-si doresc femeile de la barbati si invers?
Raspunsurile pot fi extrem de diverse. Bunul meu prieten Dodo spunea foarte deschis ca e suficient sa ai creier sa ai bani si sa fi si bun la pat in ziua de azi. Cam asa se coloreaza perfectiunea cautata de femei.
I-am raspuns spunandu-i ca nu toate femeile cauta aceleasi atribute sau calitati la un barbat. Unele cauta capacitatea barbatului de a le intelege, altele sa aiba disponibilitatea sa fie alaturi de ele in orice moment, altele cauta barbati gospodari, altele sunt atrase de baietii rai… unele cauta astronauti, altele personalitati romantice… s.am.d.
Desi cliseul inteligenta/bani/pat tinde sa iasa-n evidenta… femeile sunt mult mai sensibile si cauta alte avantaje de natura mult mai apropiate de nevoile lor sufletesti. Sa fie iubite, ascultate, intelese, respectate si uneori doar sa fie imbratisate.

Barbatii, pe de alta parte, nu cauta neaparat aceleasi lucruri. Stim cu totii ca barbatii sunt ca niste copii de gradinita indragostiti de educatoare. O pereche de sani sau un fund sexy sunt primele chestii pe care le scot pe gura atunci cand raspund la intrebarea de mai sus. Nicidecum vreo chestie legata de optiunile de durata ale unei relatii. Dar evident nu e asta suficient. In timp si barbatii cauta chestii mult mai complexe care sa-i implineasca. Sa fie intelesi, sa fie lasati sa aiba obiceiurile lor barbatesti, sa fie respectati, sa fie adorati etc.

Asta nu inseamna ca pentru o femeie nu sunt importante look-ul sau performanta din pat.. cu siguranta cantaresc mult aspectele astea dar nu va iesi nimeni la inaintare recunoscand asta. Pentru ca in mintea ei, femeia vrea toate calitatile posibile… interconectate 🙂 iar in mintea lui totul se rezuma intr-un final la orgasm. 🙂

Si ca sa gasesc si un final concret la postul asta ce se poate intinde pe vreo 2000 de pagini… Eu unul cred ca exista un echilibru in toate. Daca e bun la pat… poate are defecte ascunse ce nu merita efortul. Sau daca e inteligent… nu e neaparat sa fie si bun la pat. Daca e romantic poate are o alta parte mai putin placuta. Daca e intelegator poate nu e sincer si exemplele sunt fara numar. Pentru ca nu exista perfectiune. Pentru fiecare plus va exista un minus in aceasta balanta naturala desenata de creatorii nostri!

Deci cel mai important lucru este sa cauti acele calitati ce cantaresc mai mult decat defectele omului langa care vrei sa traiesti. De fapt vei realiza daca omul e potrivit pentru tine abia atunci cand ii vei cunoaste defectele… si nu calitatile!

Dar da… primul raspuns in toata ecuatia asta este tot cel nascut din instinctul de reproductie! Pentru ca nimeni nu vrea alaturi un partener care sa lase de dorit in pat! Nu-i asa? Mai greu e cu recunoscutul!

Categories
Opinie

Ce trebuie sa stii atunci cand mergi la un interviu

Citisem zilele trecute despre greselile majore pe care le fac potentialii candidati pe diferite posturi in multinationalele noastre… la interviul de angajare! Apoi am purtat o conversatie cu cineva de la HR legat de testele aberante ce se dau prin diferite companii si m-am gandit sa scriu articolul asta!
In cazul meu niciunul din interviurile date nu s-au desfasurat in cadre stricte de felul asta.
La radio am ajuns intamplator si am fost pus sa dau o proba de voce.
La altele m-au pus sa fac un spot sau sa le arat daca stiu tehnic una si alta.
La tv ma stiau din radio… iar in presa scrisa imi citeau blogul!

Dar… desi acum o vreme aveam impresia ca este mult mai important ce stii sa faci si nu modul in care te arati angajatorilor iata ca nu e deloc asa!
Industriile sunt atat de robotizate incat unora chiar nu le pasa daca esti sau vei fi eficient… ci daca tinuta ta este una adecvata si potrivita companiei! Explicatia este hilara dar oarecum de inteles! Cei care fac performanta ajung oricum sa se desprinda de restul prin rezultate… dar restul (pleava companiei) trebuie sa aiba macar caracteristicile unei companii serioase. Atat de plastic e totul!

Conform unui studiu o mare parte din cei ce ajung in fata recrutorului pica testul inca din faza incipienta.
Ajung prea tarziu sau prea devreme, imbracati neadecvat (prea fancy sau neglijenti, extravaganti sau casual), afiseaza un limbaj nonverbal neadecvat sau o atitudine deplasata, sunt prost informati referitor la ce presupune postul pe care candideaza sau nu stiu nimic despre compania la care vor sa se angajeze. Desi am putea spune ca in MEDIA criteriile de angajare sunt oarecum diferite… conteaza in prima faza aceleasi lucruri. Pana si angajatorii din lumea modei spun ca baza este aceeasi cu mici ajustari la capitolul vestimentatie si imaginatie.
Iar aceste detalii nu fac decat sa scada sansele unei colaborari. Indiferent de cat de bun este un om pe ceea ce face… modul in care apare si se prezinta in fata angajatorului conteaza mult mai mult!

Desi poate parea plastic si nedrept… din punct de vedere statistic:
67% din cei intervievati isi pierd sansa la postul dorit pentru ca nu au contact vizual!
47% nu stiu mai nimic despre companie; 38% nici macar nu zambesc; 33% au pozitii ciudate pe scaun si tot 33% sunt mult prea agitati.
26% au o strangere slaba a mainii; 21% se joaca cu parul lor in timpul interviului sau se ating pe fata si tot 21 de procente isi tin mainile incrucisate la piept. Aproximativ 9% fac prea multe gesturi
!

Partea frumoasa din statistica asta este ca majoritatea angajatorilor pun pret si pe altceva…
Daca 55% din angajatori studiaza modul in care te imbraci te porti si cum intri pe usa exista un procent de 38% pentru care este importanta vocea, gramatica si increderea afisata.
Partea urata este ca doar 7% din angajatori isi fac alegerile in functie de ceea ce spui!
Adica… nu prea conteaza ce zici… ci cum zici!

Apoi, intre noi fie vorba, conteaza enorm si cum iti faci amaratul ala de CV.

Sfat funny: nu folosi adrese de e-mail de genul: [email protected] chiarnumaiconteaza.ro sau
[email protected] ascultmanelesistautoataziuapemessenger.ro

Nu pune poze cu tine la bustul gol sau in costum de baie pe CV 🙂 poate doar daca te angajezi pe Reeperbahn in Hamburg.
Ajusteaza-ti cv-ul in functie de jobul pe care-l urmaresti. Degeaba iti treci 7 pagini la rubrica experienta daca nu are nicio legatura cu functia pentru care aplici. Simplu curat si legat de ce cauta compania respectiva. Apoi poti dezvolta in interviu (daca esti intrebat) alte lucruri!

Si ca sa inchei apoteotic: Daca tot vrei un job… alege unul despre care sa stii cu ce se mananca!

Categories
Motivational Opinie

Dezvoltare Personala – Un trend actual cu radacini antice

Povestind cu prietenul meu Hudi acum o buna bucata de vreme mi-a venit in minte o problema actuala cel putin interesanta.
In ultimii ani foarte multa lume a aderat la filozofia “Dezvoltare personala”. De fapt foarte multi oameni si-au schimbat stilul de viata si au incercat sa-si imbunatateasca principiile dupa care-si ghideaza existenta. Au aparut sute de carti, oameni de succes si-au etalat fara perdea “secretele” iar psihologii au incercat sa se muleze pe acest trend si sa induca starea de bine prin exercitii menite sa te faca sa intelegi ca starea asta este de fapt flexibila.

Multi au prins curaj si au devenit intreprinzatori dupa ce au aderat la astfel de filozofii. Acum stau si ma intreb… dupa ce am citit cel putin cateva duzine de astfel de articole sau carti… unde erau principiile punctate atat de asiduu in carti la inceputurile fiecarui om? Care erau lacunele trecerii noastre prin viata?
Auzim doar acum?

– Incearca sa faci ceea ce-ti place! – Pretuieste timpul! – Fa bine celor din jur si vei atrage la randul tau bine!
– Gandeste pozitiv! – Nu taragana lucrurile! – Incepe! – Munceste! Fa asta! Fa asa! etc.

A fost nevoie ca Paulo Coelho sa scrie “Alchimistul” pentru a intelege legile nescrise ale universului? Nicidecum.
Oare principiile astea au aparut in era postcomunista? Oare omul nu a realizat niciodata ca asa trebuie sa-ti traiesti viata? Oare conditia sociala iti impune sa traiesti stresat si umbrit de idei distructive? Bineinteles ca nu. Educatia mea, ca si a altora, a fost aceeasi: Bazata pe principii umane! Doar simplitatea de atunci si optiunile de autoeducare de acum ar putea fi diferite.

Hudi punctase un aspect important in toata ecuatia acestui articol. Modul in care omul priveste “Banul”. Modul in care ajungi sa intelegi sistemul in care traiesti si sa speculezi toti vectorii externi… transformandu-i in puncte de bifat pe un plan de dezvoltare personala sau dezvoltare a unei afaceri. Insa viziunea aceasta globala a dominat lumea financiara de foarte multi ani. Au existat mereu “minti luminate” care au privit in ansamblu evenimentele globale. Doar unii au speculat aspectele ce puteau fi speculate. Si nu vorbesc doar de piata bursiera, sistemele de asigurari sau creditare. Vorbesc de la scara mare pana la detalii banale din viata de zi cu zi a omului. Tot ceea ce se intampla este informatie. Cumularea informatiei si analiza ei genereaza idei. Omul este atat resursa cat si modul de aplicare. Observi ca omul mananca paine zi de zi … speculezi acest fapt facand o brutarie! Oamenii vor hartie igienica … dezvolti o astfel de afacere. Ai talent orator … satisfaci nevoia oamenilor de a te asculta. Observi ca oamenii vor masini la preturi bune … faci un site foarte bun de vanzari auto. Insa acesta este doar fitilul. Omul va alege mereu optiunile cele mai bune. Iar asta te impinge sa te cultivi, sa te dezvolti, sa evoluezi – pentru ca la randul tau sa oferi ceva de calitate.

Interesant este ca totul porneste de la ceea ce surprinde creierul tau. De la modul cum ti se deseneaza pe retina harta lucrurilor ce pot fi speculate din jurul tau.
Sa luam ca exemplu religia. Omul a avut nevoie sa creada inainte de toate intr-o entitate suprema. Cati au speculat acest fapt de-a lungul istoriei? Foarte multi! Oare au fost instruiti? Oare au citit carti de specialitate? NU! Au inteles ca realitatea pura este cel mai arzator carbune pentru focul lor.

Educatia de baza predata in scoli se rezuma la un numar -“n” materii. Se presupune ca multe din lucrurile invatate in primii 20 de ani din viata ar trebui sa ne foloseasca pe parcursul vietii insa de fapt nu e asa. Acestea sunt doar optiuni. Ne specializam in functie de ce gasim atractiv sau de ce ni se spune ca va fi folositor. Din pacate multi oameni se complac in situatii diferite in functie de necesitati. Asta pentru ca doar fac! Nu privesc si in ansamblu societatea in care traiesc. Nu realizeaza ca facand ceea ce-ti place va fi cu siguranta… un lucru facut mult mai bine decat altul ce nu-ti place.

Un alt exemplu ar fi societatea romana! Acum doua mii de ani romanii stiau ca starea de bine a cetateanului ori a soldatului reprezinta de fapt un plus. In politica, in dezvoltarea imperiului. Pentru asta puneau la dispozitia oricui optiuni: librarii, scoli, universitati, scoli de antrenament militar, ateliere de creatie, jocuri de societate, lupte de gladiatori, programe de ajutorare pentru sarmani e.t.c. Toate astea reprezentau alegeri pe care orice cetatean le putea specula in beneficiul dezvoltarii personale. Bineinteles si atunci – ca si acum – conditia sociala si nivelul de inteligenta puteau (sau nu)  sa limiteze capacitatea de dezvoltare a individului. Insa nucleul evolutiei individuale a fost, este si va fi mereu, viziunea asupra optiunilor pe care le vedem. Modul in care speculam tot ce ne inconjoara.

Si atunci: exista in ziua de azi mai multi oameni interesati de evolutia personala?
Desigur ca nu!
Este un trend nou?
NU! Este doar un alt mod de a spune ca totul iti este oferit pe tava daca stii sa intinzi mana!

Este doar un trend actual cu radacini antice.

Categories
Gand Opinie

Evolutia barbatului – pe repede inainte.

Evident am sa incep cu partile confuze ale copilariei… unde de altfel se si formeaza niscaiva miez de caracter. Fie el indoielnic, fie puternic, atunci se sadesc semintele unui comportament ce creste si se dezvolta precum un arbore. Cu frunze, flori sau spini… e un arbore ce tine umbra pamantului. Stiu ca suna sadic inceputul acestui post insa nu va alarmati… e doar o viziune.

In mare parte copiii vad – copiii fac! Deci cam tot ce observa un baiat in jurul lui magnetizeaza intreg universul lui. Daca nu exista in primii ani de viata un barbat in permanenta in jurul lui va lua mai mult din partile mamei… insa nu aici vreau sa dezvolt. Desi cred ca ar fi interesant.

Pe langa ceea ce vede in jurul lui putem spune ca fiecare pusti are un ideal atunci cand se intreaba pe sine: Ce vrei sa te faci cand vei creste mare?
Un model. Unii il au pe Arnold Schwarzenegger, altii pe Van Damme, unii pe Tom Sawyer, altii pe Huckleberry Finn, unii pe Mircea Radu altii pe Mircea Badea…
Unii vor sa fie roboti, altii Testoasele Ninja… altii Tarzan… de cativa ani am inceput sa cred ca unii isi doreau sa fie maimuta, altii lei, unii de mici isi doresc sa fie Adi Minune iar altii Fuego. Iar chestiile astea din copilarie, vor nu vor le raman oarecum intiparite in caracter.

Si creste baiatul nostru model. Devine adolescent totul se intortocheaza si au loc schimbari majore. In sus sau in jos… in functie de cat se dezvolta creierele lor proaspat invadate de sexualitate si informatii din toate regnurile posibile.
Unii devin tineri veseli, plini de viata si respectuosi, altii refuleaza evenimentele neplacute din sanul familiilor si conversatiilor imbecile purtate de parinti iresponsabili…
Asta prin diferite moduri: uneori violenta, alteori prin cautarea unor anturaje de aceeasi factura indoielnica, altii devin artisti si canta, scriu, picteaza despre problemele societatii, altii se inchid in sinea lor si fereasca Dumnezeu unde pot ajunge, altii mai rasariti depasesc toate barierele astea si se calesc. Altora le lipseste cu desavarsire responsabilitatea si raman mereu la stadiul de copil intr-un trup de barbat.

Educatia isi spune clar cuvantul in toata transformarea asta. Daca nu le este trasat un mod de a gandi de catre un profesor, antrenor de vreun sport sau orice alt tip de indrumator altii gasesc drumul prin carti sau alte metode de self building. Altii fug de educatie ca dracul de tamaie si raman in lumea lor liliputana si mizera pentru tot restul vietii.

Si creste tanarul nostru, devine barbat si din nou responsabilitatile, familia cu nevesta si copiii, colegii, prietenii ii influenteaza felul de a fi.
Unii devin „vecinul perfect”, altii devin „prietenul de familie… mereu singur”, altii taticul perfect, unii devin gentlemeni desavarsiti… unii oameni care au ceva de spus, altii se transforma in afemeiati ori betivi altii in interlopi iar unii devin din toate astea cate putin… la un loc.

Apoi imbatraneste omul nostru si totul devine mult mai apasat si mai molcom. Neputinta cauzata de trecerea timpului isi spune cuvantul indiferent din ce categorie se trage subiectul. Oricat de zmeu a fost barbatul nostru, totul ramane doar o flacara ce palpaie marunt inainte sa se stinga.

Cert este ca trecand prin toate varstele vietii daca fortam un stop cadru si radiografiem fiecare mascul in parte, la origine apare aceeasi tulpina sadita de altii in copilarie. Caracter nascut din imaginea creata de cei din jurul nostru.
Si mai interesant – unii sunt copii toata viata, altii baieti, altii barbati iar o buna parte isi traiesc vietile ca niste batrani oropsiti.
Insa partea buna la toata chestia asta … este ca s-ar putea sa existe modalitati sa-si schimbe soarta. O femeie desavarsita isi poate aduce aportul 🙂

Categories
Opinie Stiri

Femeile iubesc „baietii rai” – O teorie falsa

S-a inradacinat bine in ultimii ani teoria conform careia femeile iubesc “baietii rai”. Daca generalizam probabil ca majoritatea pitipoancelor sunt atrase de interlopi dat fiind faptul ca in tara asta cam astia au “banul gros”. Insa evident ca treaba asta depinde de situatie si de la caz la caz se schimba datele problemei. Daca vorbim totusi de femeile inteligente, sau cel putin mediu educate, graficul atractiei fata de baietii rai se schimba drastic pe ultimii ani.

Conform unui studiu din 2015 femeile care isi doresc o relatie de lunga durata prefera barbatii sensibili altruisti si buni in detrimentul celor ce nu ofera nimic din punct de vedere al caracterului. Cercetatorii de la Universitatile Worcester si Sunderland au realizat un test pe un esantion de 200 de femei. Le-au aratat fotografii cu barbati de diferite niveluri de atractivitate alaturi de descrierile comportamentului lor. Unele povesti descriau acte altruiste – X a cumparat un sandwich si cafea pentru un om al strazii aflat afara. Alte povesti aratau indiferenta – Y se face ca se uita la telefonul mobil si trece nepasator etc.

La final concluzia cercetatorilor a fost ca femeile tind sa-si doreasca relatii lungi chiar si cu barbati mai putin atractivi dar care face lucruri bune si altruiste decat cu barbati aratosi care nu arata pic de sensibilitate. O alta concluzie a fost nivelul de dorinta manifestat fata de barbati atractivi si sufletisti in acelasi timp. Mult mai mare decat dorinta fata de cele doua cazuri luate separat.

Peste toate astea cercetatorii au concluzionat ca orice femeie cauta barbati altruisti atunci cand isi cauta un partener pentru toata viata.
E normal… pana la urma principalul motiv aflat la baza unei relatii este fericirea proprie si satisfacerea fizica. Dar apare instinctul. Si intrebarile. Ce barbat e mai bun ca tata pentru copiii tai, cu cine vrei sa-ti petreci batranetile, pe cine te poti baza la greu, ce bucurii imi aduce, cat ma face sa zambesc, cine ma mangaie indiferent de moment s.a.m.d.

Asadar… cei ce spuneti ca femeile nu vor sa aiba de-a face cu voi pentru ca sunteti baieti “prea buni”… Wrong! Poate pur si simplu nu sunteti pe aceeasi lungime de unda! Sau poate e ceva defect la modul in care priviti lucrurile!
Eu unul cred ca un echilibru intre sensibilitate, altruism si masculinitate este formula perfecta… dar cum nimeni nu-i perfect… va trebui sa alegeti voi ce conteaza mai mult. 🙂

Pana la urma fiecare femeie isi doreste un „barbat rau” care sa fie „bun” doar pentru ea… si fiecare barbat isi doreste o „fata buna” care sa fie „rea” doar pentru el! 🙂

Cristian Greger

Categories
Opinie

Urasc filmele in care cainii au de suferit

Stiu ca realitatea este una extrem de cruda… si mai stiu ca indiferent cat de mult mi-as dori, ororile nu vor inceta sa apara. Asta pentru ca exista oameni care fac lucruri oribile din varii motive sau orbiti de puterea supraestimata a speciei bolnave din care facem parte. Toata lumea stie ca iubesc cainii si ca ma simt extrem de apropiat de patrupede in periplul meu prin viata… insa nu vad niciun motiv concret pentru a promova brutalitatea fata de caini in filme. Din 2013 pana in 2015 au tot aparut filme care se folosesc de partea emotiva a iubitorilor de caini. Stiu ca filmele care socheaza au in general feedback. Sunt expresive… si induc emotie… bla bla bla.

E o porcarie sa-mi arati caini omorati sau raniti… si pe mine unul nu ma face decat sa dau stop/shift-delete instant! Fara sa ma mai uit ce deznodamant are actiunea. Pur si simplu refuz sa inteleg de ce un scenarist sau un producator ar putea gandi o scena cu un caine mort sau ranit de brutalitatea umana! Pe de alta parte nu stii niciodata ce idei se nasc in mintile bolnave ale unor tineri ce urmaresc astfel de imagini. Suntem mult prea transparenti fata de violenta si o promovam voit!

Ne plangem ca oamenii sunt ciudat de violenti insa nu realizam ca tot noi promovam ideea ca suntem superiori si ca ne este permis orice. Iar asta e valabil nu doar pentru catei. In foarte multe filme apar scene in care omul vaneaza… omul se lupta cu „personaje negative din regnul animal” rechini, ursi, lupi, gheparzi, crocodili s.a.m.d. De fapt scenele in care animalele astea ataca oameni sunt pura fictiune. Pentru ca majoritatea animalelor ataca omul doar cand se simt amenintate, incoltite sau cand le este invadat teritoriul. Deci porcariile cu rechini vanatori de carne umana sunt imaginatia simpla a unor scenaristi.

Realizez pe final de articol ca randurile au iz extrem de revoltat insa la toate atrocitatile din lumea asta larga pe care sunt nevoit prin prisma meseriei mele sa le citesc… nu mai am nevoie si de imagini cu caini morti!  Cainele este singura fiinta de pe Pamant care isi iubeste stapanul mai mult decat pe el insusi. Deci de ce sa arati publicului ca in ciuda acestei caracteristici mai mult decat nobile omul il raneste? In plus daca vad un film o fac sa ma relaxez sau sa acumulez ceva. Insa astfel de imagini ma scarbesc!
Peace!

Later edit: Pentru ca nu vreau sa promovez… nu voi da titluri insa pentru cei care au aceleasi sentimente fata de filmele in care se intampla ceva cainilor aveti la dispozitie Site-ul asta unde puteti introduce titlul filmului inainte de al viziona… Nice!

Categories
Opinie

Colindatorii ma scot din sarite!

Stiu ca suna ca o replica semnata de Grinch insa la noi fenomenul asta ce ar trebui sa fie asociat cu traditia si frumosul s-a transformat intr-o sicanare continua si o metoda de cersit fortat. 

Dragi colindatori:

Indiferent ca sunteti ursi, capre, Vasilica sau costumati in straie populare… daca nu va alegeti ore decente in care sa bateti tobele si sa pocniti din biciuri, niciun bucurestean nu va iesi sa va daruiasca ceva! Ba mai mult riscati sa acumulati doar injuraturi si blesteme!

 Iar locurile prin care va perindati cu zgomotul de rigoare sunt alese prost! In loc sa enervati oamenii simpli ce-si duc traiul sarac prin blocurile din cartiere, mai bine va alegeti ore decente si un cartier de vile unde sunt sanse mai mari sa gasiti pe cineva cuprins de respectul de traditie dar care are si bani sau bunataturi de daruit! Nu prea cred ca la Dristor de exemplu va iesi cineva la geam sa ofere bani celor 20-30 de colindatori. La fel de bine ati face daca v-ati stabili in preajma unui targ de sarbatori. Flux continuu de oameni care nu sunt nici somnorosi si nici deranjati. In plus acolo isi are locul si traditia.

Pana la urma am ajuns sa ne fie dor de Becali care aduna in fata vilei toate trupele astea de colindatori veniti din colturile tarii. 

Problema mea e ca traditia asta ar trebui sa fie calda si aducatoare de bucurii. Ma refer aici la ideea ca vreau sa fiu colindat de cunoscuti si nu de straini. Traditia se mentine in comunitatile mici unde toata lumea se stie cu toata lumea… Si se asteapta pregatiti unii pe altii la colindat. 

Turismul asta al colindatorilor e pur si simplu un mod rece si fortat de a cersi! Eu unul nu simt nimic sfant sau vechi sau cald in tot fenomenul asta!

Categories
Gand Opinie

Sunt fumator dar aplaud interzicerea fumatului in locuri publice!

Trebuie sa incep cu urmatoarea idee: In jurul meu descopar enorm de multa ipocrizie. Si eu sunt fumator! De foarte multi ani. Si imi place sa fumez… insa sunt constient de efectele tigarii! Asadar am stat sa rumeg putin situatia asta. Am citit zeci de opinii despre legea asta atat de controversata. Apoi am luat la puricat subconstientul meu si am decis ca intr-adevar este o situatie de comentat. Bineinteles ca orice om in toate sanatatile mintale se intreaba care sunt consecintele actiunilor lui. Iar de aici opinia deviaza categoric intr-un mod responsabil spre lucrurile importante din viata fiecarui individ.
Cel putin jumatate din fumatorii pe care-i stiu au afirmat cel putin odata ca si-ar dori sa se lase de fumat. Multi au si incercat sau incearca periodic sa se curete de obiceiul asta imbecil. Adica lumea e constienta de viciul criminal pe care-l avem si de faptul ca mai putin fum inseamna o viata mai buna! Asa! Pai si atunci de ce am impresia ca exact persoanele astea hulesc acum o lege ce interzice fumatul in locuri publice? De ce am impresia ca cele mai crunte opinii vis-a-vis de legea asta sunt exact a celor ce inteleg ca fumatul chiar dauneaza sanatatii lor si a celor din jur.
Toti fumaciosii urla ca noi suntem majoritatea insa faptul ca obligam minoritatea sa suporte fumul nostru nu este tot o discrimniare? Inteleg deplin si faptul ca multi fumatori se simt acum discriminati insa, inainte sa certam nefumatorii care la randul lor trambiteaza de zor o victorie ce nici macar nu e a lor, ar trebui sa ne gandim ca, pe termen lung, decizia idiotilor din parlament este benefica pentru tara asta! Hai sa analizam putin situatia. Pentru cine a fost data legea asta? De fapt intrebarea ar fi cine beneficiaza de aceasta schimbare? Nefumatorii? Nu dragi fumatori… ei doar isi doresc sa creada asta. Dupa ani de zile in care au umblat in localuri ticsite de fum, nicotina si gudron … plamanii lor sunt la fel de afectati ca ai nostri! Iar asta nu mi se pare corect! Si oricum lucrurile nu se schimba peste noapte! Nu pot spune nici ei ca brusc de azi au plamanii albi ca varul!
Legea asta este data pentru generatiile viitoare! Pentru ca nu poate spune nimeni ca daca pe vremea noastra era interzis fumatul in locuri publice nu exista posibilitatea ca noi sa fim mult mai curati din punctul asta de vedere. Anturajele si locurile in care ne faceam veacul in perioada adolescentei erau pline de fum si fumatori! Asa am ajuns cu totii sa avem viciul asta! Iar daca stau sa ma gandesc la viitor mi-as dori ca ai mei copii sa nu fie asaltati de optiunea asta in fiecare bar. Deci impartirea spatiilor in fumatori/nefumatori nu era o solutie de acceptat pentru ca ramanea optiunea sa te molipsesti. Nu-mi inchipui un grup de tineri prieteni care sa stea separat: doi in locul de nefumatori si opt in cel de fumatori si sa mai treaca fumatorii din cand in cand sa-i puna la curent cu distractia majoritatii! E clar ca nefumatorii erau cei dezavantajati de situatia asta. Acum vor sta cu totii intr-un mediu ok si cand fumatorii vor dori sa-si innegreasca plamanii vor iesi repejor afara pentru cate cinci minute de sinucidere!
Chestia este ca in periplul meu prin tarile civilizate am intalnit multe localuri unde trebuia sa-ti iei haina si sa iesi in fata intrarii unde era asezata tacticos o scrumiera si se ingramadeau victimele fumatului. Dar am considerat ca e chiar un lucru bun. Pentru ca daca s-ar fi fumat inauntru as fi fumat cam de trei ori mai mult! Astfel, regula asta de aur MA AJUTA si pe mine! Aici o sa sara in sus unii: Cum? sa beau o bere sa ma uit la un meci fara sa fumez? Mai bine stau acasa! Pai frate stai acasa atunci! Poti bea o bere si fuma sapte pachete de tigari fara sa imbolnavesti si alti oameni. Iar asta te poate face si mai responsabil!
Eu unul iubesc un sportiv! Stiu cat de mult o afecteaza pe Alexandra o iesire intr-un local unde inhaleaza timp de doua-trei ore fumul ALTORA! Daca eu incerc sa o protejez cat de mult… cand iesim in oras nu am optiunea asta! Sau nu o aveam!
La final ca sa inchei cum se cuvine. Fumatorii ar trebui sa scoata capul din norul de fum si sa priveasca la anii ce urmeaza! Pentru ca viciul asta nu este daunator doar lor… Daca sustinem sus si tare ca vrem un viitor mai bun pentru generatiile urmatoare pretul de a iesi cinci minute in frig cand vrem sa ne satisfacem nevoia este extrem de mic! Schimbarea cere sacrificii! Daca noi nu le facem atunci cine?

Categories
Opinie

5 Chestii pe care sa NU le faci cand iesi in oras cu un barbat

Iesind la cinema cu Alexandra am asistat la o scena oarecum hilara. Un cuplu tanar care venise de altfel ca si noi sa vizioneze un film. Prin duzina de ineptii pe care le spunea tanara mi-a ramas in minte:

Deabia astept sa-mi vad iubitul

… referindu-se la Daniel Craig in rolul lui James Bond! Evident pustiul a facut o fata de Sid (Ice Age) si a intrebat-o cum il cheama! Raspunsul fiind:

Cui ii pasa cum il cheama… ?

Adica… in traducere de cartier: „La pectoralii aia… la abdomenul ala si la ochii aia albastri plus celebritatea… mai conteaza cum il cheama? Sa fie primit ca doar creierul meu de insecta blocata pe scara evolutiei nu stie altceva decat estetic!

Mereu ma gasesc ridicand din spranceana atunci cand vad ce pot face sau spune anumite femei aflate in compania… iubitilor sau partenerilor. Indiferent ca ti-e sot, iubit, amant sau doar potential partener… Indiferent daca esti la prima intalnire sau la a suta iesire in oras sunt cateva chestii pe care pur si simplu NU SE CADE sa le faci. Sau daca le faci te incadrezi intr-o categorie de partenere cu un caracter deplasat ori indoielnic! Sau pur si simplu prostie! Asadar iata doar 5 chestii pe care sa NU le faci cand iesi in oras cu un barbat.

01. Nu flirta cu altii. In ciuda unor sfaturi cretine din revistele glossy… asta nu-l va face sa te doreasca mai mult, si nici nu se va reindragosti de stilul tau fantastic de a privi cu coada ochiului… la altii! Chiar daca e strategie… se va simti tradat… si asta va avea urmari pe termen lung! Sau te va considera usuratica in cazul in care sunteti in perioada de cunoastere reciproca. Daca se intampla sa flirteze altii cu tine saruta-l scurt si hienele vor pricepe mesajul iar partenerul tau se va umple de siguranta si recunostinta!

02. Nu-ti suna, in timpul intalnirilor, prietenele pentru discutii kilometrice despre haine, oja, coafuri, Adam Lambert, Bianca Dragusanu sau cat de idiot e profu de geografie… Poti face asta de acasa cand esti singura! Desi ii place sa afle lucruri despre tine, barfa nu reprezinta un atu in ochii niciunui barbat! Iar subiectele mai sus enumerate sunt praf in ochi pentru el. Ii place sa te vada aranjata dar nu si sa afle procedeele de executie, produsele si nici ce pareri au amicele tale despre vedete sau pseudo-vedete.

03. Nu fi vulgara! Mai mult ca sigur ca si lui ii plac harjonelile si atingerile… insa in public asta va duce catre catalogare! Veti fi considerati desfranati, puerili s.a.m.d. Atingerile pe mana sau pupicurile pe obraz pot fi semnele unei relatii mult mai solide decat apucaturile de nestapanit de felina.

04. (regula de la care a pornit postul asta) Nu vorbi excesiv despre barbatii din trecutul tau, despre febletea ta de actor (pe care-l numesti iubitul tau desi l-ai admirat doar pe sticla – lame) sau despre ce-ti placea sa faci cu x-ulescu in diferite locuri. Mai mult ca sigur veti ajunge si la discutiile astea cand relatia este sudata… insa nu in oras ci in particular. Si oricum el nu va fi niciodata prea interesat de alti barbati din viata ta!

06. Nu prelua in public apucaturi tipic barbatesti… gesturi, ragaituri, injuraturi sau exprimari masculine. E misto sa iti placa sa joci fotbal uneori cand iesiti cu gasca la iarba verde sau sa petreceti o dupa-amiaza in doi jucandu-va pe x-box „impuscaturi” savurand saratele si bere… insa apucaturile masculine din public iti stirbesc feminitatea. Chiar si in fata lui! Vorba bunicii: Cand trebuie… fii femeie!

Stiu! Multi spun ca barbatilor li se permit mult mai multe, insa nici nu avem titulaturile meritate de o femeie desavarsita!

Categories
Gand Opinie

Daca faci un lucru fa-l bine!

 Nu-mi pasă ce cred ceilalţi despre ceea ce fac, dar îmi pasă foarte mult de ceea ce cred eu despre ceea ce fac. Asta înseamnă caracter. – Roosevelt

Ce este deosebit de interesant in aceasta idee este ca majoritatea oamenilor se racordeaza la ce cred altii despre activitatea lor. Lasam sefii, supervisorii, colegii, criticii sau carcotasii sa ne influenteze munca, indiferent de natura ei. Si de aici vine si gandul meu. Am inceput sa lucrez in media la inceputul anilor 2000. Si de atunci am avut mereu aceleasi principii de baza aplicate in activitatile mele. Auto-critica, imbunatatirea constanta si perfectionarea unui stil propriu. Ce inseamna asta? Ca desi mi-am stabilit repere, ca orice om care incepe o meserie, am vrut sa definesc de la bun inceput o linie „proprie” in tot ceea ce fac. Si am incercat sa fac in asa fel incat ceea ce ofer eu profesional sa fie calitativ din ce in ce mai bun.
Ascult zi de zi oameni care par falsi… (vorbesc de domeniul meu de activitate) sau produc lucruri identice cu altele realizate de altii la randul lor. Eu nu pot sa inteleg fenomenul asta. Chiar daca pentru unii a fost de succes… Nu copia! Nu incerca sa pari altceva! Originalitatea este categoric mai apreciata!
Mi-am dorit sa fiu unic, sa nu copiez si daca e sa ma inspir sa dau totusi tenta personalitatii mele oricarui produs creat de mine. E diferit de alte domenii… stiu! Daca esti contabil nu poti sa faci asta la fel de bine ca in televiziune radio sau publicitate. Insa cred cu tarie ca fiecare om poate face un lucru in felul lui. Si tocmai de asta lucrurile cu nota personala sunt cele mai apreciate. Ca e vorba de o reclama, de design, de muzica sau de felul in care vorbesti cu oamenii… daca iti creezi un „EU” profesional unic asta iti va aduce recunoastere. Chiar si contabilul poate sa isi creeze un sistem prin care sa faca lucrurile pe intelesul tuturor. Va fi apreciat pentru solutia folosita…

E valabil chiar si in sport. Desi toti sportivii invata aceleasi procedee si pornesc de la regulile clare ale jocului… isi pot pune amprenta pe anumite procedee. Un stil propriu, o lovitura perfectionata, un procentaj ce tinde spre perfectiune intr-un anume aspect al jocului.. pot face diferenta.
Asadar indiferent ce faci verifica in primul rand daca iti place tie! Incearca in mod constant sa perfectionezi ceea ce faci. Abia apoi poti lasa alte opinii sa-ti influenteze modul de lucru. Si asta doar ca feedback nu pentru schimbari radicale. Asculta parerile altora si foloseste-te de ele dar nu devia de la propriul stil doar pentru ca altii spun asta.
Eu unul sunt sigur ca daca cineva asculta reclamele, promo-urile, stirile sau emisiunile al caror voiceover sunt poate spune clar… asta e ala de la Kanal D sau Asta-i Romania… sau Radio Ring etc. Pentru ca am un stil propriu format si perfectionat in 15 ani de munca. Si chiar dupa atata amar de vreme inca mai incerc zi de zi sa imbunatatesc ceea ce fac! Unii ma apreciaza pentru asta altii poate ca nu dar pot afirma cu tarie ca fac ceea ce fac in stilul meu de un deceniu si jumatate. Si fac bine!

Categories
Opinie

De ce sunt sau nu sunt Mandru ca sunt Roman

Mi se intampla sa spun deseori ca urasc tara asta! Insa realitatea imi dezveleste deseori retina! Alexandra mi-a dat o lectie incredibila cand mi-a recomandat sa privesc si toate lucrurile frumoase din „a fi roman”. Poate ar fi indicat sa scriu despre ele in ambele viziuni. Poate astfel generatiile viitoare sau fiecare om in parte va dori sa schimbe ceva!

Sunt mandru de frumusetea Romaniei dar nu sunt mandru de cum reusim sa speculam asta. Avem munti fabulosi, avem mare, avem peisaje, avem arhitectura si avem locuri mirifice sau incarcate de spiritualitate. Insa nu vrem… sau nu stim… sa le aratam lumii intregi in lumina pe care ar merita-o.

Sunt mandru de harnicia romanilor dar nu sunt mandru de cat de multi hoti produce societatea noastra bolnava. Orice roman invata o meserie… o face cum nu o face nimeni… insa asta e valabil si la sustragerea bunurilor altora! Iar imaginea noastra ca popor este sub umbra acelor oameni ce ne fac de rusine.

Sunt mandru de darnicia romanilor dar nu sunt mandru de motivele ascunse deseori in spatele ei. Daca pe vremuri primeai in orice casa romaneasca apa si o masa din bunavointa si darnicie… acum orice act de bunavointa ramane sub mari semne de intrebare. Pentru ca nevoia ne impinge spre interes.

Sunt mandru de istetimea acestui popor dar nu sunt mandru ca mintile luminate profeseaza in afara Romaniei. De cateva decenii producem in toate domeniile tineri geniali ce contribuie la evolutia globala… insa din pacate toti aleg sa profeseze sau sa cerceteze in afara granitelor unde sunt platiti atat cat merita.

Sunt mandru de solidaritatea romanilor insa nu sunt mandru de rezultatul obtinut. Am dovedit ca ne putem uni la greu insa nimeni nu intelege cu adevarat la ce foloseste asta si ca suntem doar o masa de oameni usor manipulabila. Cu televizorul sau fara!

Sunt mandru de rezultatele sportive si de faptul ca toti sportivii isi sacrifica vietile de-a dreptul si dau suta la suta pentru a ne face mandri! Insa nu sunt deloc mandru de ce le ofera statul celor ce ne reprezinta. Nu sutinem cu adevarat performanta si mai mult de atat ne folosim de imaginea lor in scopuri politice!

Sunt mandru de cultura romaneasca insa nu sunt deloc mandru de uitarea valorilor culturale. Romanii au alte probleme mult mai presante decat sa aiba timp sa se bucure de carti, arta si frumos.

Sunt mandru de istoria romaniei insa as prefera sa ne respectam stramosii prin promovarea adevarului acelor vremuri si nu promovarea unor interpretari!

Sunt mandru ca pot face ceea ce iubesc in tara asta insa nu sunt deloc mandru de faptul ca asta nu este apreciat si platit la adevarata valoare.

Sunt mandru de umorul romanesc insa nu pot fi mandru ca suntem nevoiti sa-l facem negru din cauza conditiei noastre sociale!

Sunt mandru de mainile batranilor nostri care au luptat si au muncit pentru generatiile noastre insa nu sunt deloc mandru de cat de putin sunt pretuiti astazi. Pensiile mizere si batranii care cersesc mila trecatorilor sunt enorme cicatrice pe sufletul acestui neam!

Sunt mandru ca sunt roman! Sunt mandru ca traiesc in Romania dar in acelasi timp sunt constient ca altundeva mi-ar fi mai bine! Daca nu mie atunci macar copiilor mei!

Asadar Romanie draga! Te iubesc cu bune si cu rele… insa ai nevoie sa te vindeci de tot ce e putred si perfid!

Si ca sa inchei cum se cuvine… Sunt mandru de ceea ce are mai important poporul asta! Speranta! Asta nu ne-o ia nimeni si nimic! Nu ne ramane decat sa speram ca Romania va fi pamant liber drag si sfant si pentru generatiile urmatoare!
La multi ani, Romania!

Categories
Motivational Opinie

Alege o viata libera! Fara regrete si fara oroare!

Omul are tendinta sa nu renunte la suferinta! Frica de nou, teama de lipsuri, neintelegerea provocarilor il face sa se complaca in situatii conflictuale sau pline de suferinta.
Asculta-ma bine! Cauta tot ce e putred in jurul tau, tot ce te supara si indeparteaza-te de aceste lucruri sau persoane. Fa acest sacrificiu si vei reusi sa gasesti liniste si implinire! Lasa in urma esecurile sau rateurile indiferent in ce parte a vietii se aplica. Nu trai printre regrete. Invata ca fiecare sut in fund e un pas inainte. Daca iti vei incepe fiecare zi avand in minte nereusitele de ieri vei continua sa ratezi. Porneste fiecare zi din viata ta cu gandul ca este prima zi din restul vietii tale! Si poate fi oricum iti doresti atata vreme cat treci peste orice cu zambetul pe buze. Incearca sa gasesti partile bune ale fiecarui om cu care intri in contact, sa stii sa apreciezi tot ce e bun si frumos, incearca sa spui mereu ca totul va fi bine! Vei vedea cat de mult se pot schimba evenimentele din viata ta! Si mai presus de asta dupa fiecare capitol cenusiu din cotidian invata-te sa crezi ca dupa furtuna INTOTDEAUNA iese SOARELE!

Vorbeam zilele trecute despre schimbare! Era la nivel individual pentru a reusi sa imbunatatim viata in tarisoara asta a noastra.
Lucrand la stiri ma izbesc zi de zi de o realitate crunta: din pacate in foarte multe familii din Romania intalnim suferinta si violenta. Nu mai vorbesc de abuzuri incredibile. Barbati care isi bat sotiile si copiii sau relatii care duc chiar si la crima. Orice om normal la cap si-ar pune intrebari esentiale: De ce mai sta cu el? De ce indura toate astea? De ce nu fuge de orori? De ce accepta unii sa fie nefericiti? Apar raspunsuri, justificari si scuze peste scuze de-a dreptul penibile ce nu fac decat sa ii tina blocati intr-o realitate neagra fara sanse de iesire. Foarte multa lume spune ca ar fi vorba de nivelul de educatie si coeficientul de inteligenta insa astea nu au nimic de-a face cu dorinta de a fi liber si de a trai o viata normala. Exista institutii abilitate care te pot ajuta in orice moment greu din viata. Si mai mult decat atat exista in jurul tau oameni ce te pot ajuta. Trebuie doar sa crezi ca ajutorul va veni de undeva. Trebuie doar sa crezi ca si pentru tine lucrurile se pot schimba! Si evident trebuie sa FACI CEVA! Pleaca! Cere ajutorul! Schimba-ti viata!

Si ca sa inchei cum se cuvine am sa o fac cu un poem pe care mama mea obisnuia sa mi-l impregneze in caracter inca de mic copil. Acum pur si simplu imi ghideaza existenta!

Daca.

De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;

Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;

Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;

Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel;

De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;

De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;

De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;

De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;
Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate, un OM, copilul meu.

Rudyard Kipling

Categories
Opinie

Black Friday facaturi si luna cadourilor

O sa-mi sara toti in cap dupa chestia asta.
Stim cu totii despre tevatura reducerilor de Black Friday. Insa nu toata lumea, dar din ce in ce mai multa lume, realizeaza ca unii comercianti maresc preturile cu o seara inainte si apoi aplica reduceri… o practica veche de altfel prin toata lumea.
Ca sa va dau exemplul concret: un laptop MacBook Air ce acum o luna costa la Emag 4.949,99 lei (imi pare rau ca nu am facut un print screen) acum brusc apare ca redus de la 5.549,99 Lei (Reducere 11%) la 4.899,99 Lei. E adevarat… reducerea reprezinta 50 de lei dar nu este ceea ce spune varianta de azi a site-ului adica 11%!
Partea frumoasa este ca sunt si comercianti care s-au tinut de principiul reducerii cu adevarat. iStyle de exemplu are produse reduse si cu 800 900 de lei! Acolo deja simti cu adevarat in buzunar o astfel de diferenta!
Pe de alta parte sunt si produse care se vand la preturi convenabile inclusiv la Emag… dar marea majoritate nu sunt produse de ultima generatie. Evident cele mai mari discounturi se aplica produselor ce au ca data de fabricatie anul trecut sau acum 2 ani etc.
Ofuscat fiind de chestia asta am cautat cum s-a inventat Black Friday.
Cand? Numele Black Friday vine din anii 60 insa idea de baza provine din anii 30
Unde? evident in USA.
Cine? marii Retaileri care au vrut sa lungeasca intr-un fel perioada cumparaturilor de Craciun. Ei au stabilit sa inceapa cu o imensa zi de reducere pe perioada paradelor ce precedau Thanksgiving Day.
Ce castigau? pai… eliminarea stocurilor si fonduri pentru reinoirea lor in perioada pre-Craciun. Evident rulajul mai mare aduce si profituri.
Iar ca tot vorbim de cadouri si craciun am aflat o chestie tare misto despre targul de Craciun de la Sibiu care a fost inclus recent in topul primelor 5 ale lumii. Frumusetea lui atrage anual zeci de mii de oameni. Sibienii si turistii se bucura de el din aceasta seara si pana in 3 ianuarie.
Concluzia? Nu tot ce pare redus… este redus! Nu tot ce este redus merita cumparat! Cu toate astea deabia astept cifrele vehiculate de comercianti maine…

Categories
Opinie

Religia, banii, terorismul si Razboaiele

Religiile nu omoara oameni. Oamenii omoara oameni!!
Mintile nu omoara oameni. Mintile constrang oameni sa omoare oameni!

Inca de la primele temelii ale umanitatii, conflictele au fost duse in numele unui Zeu sau mai multi, in numele unui Dumnezeu sau Altul, cele mai violente razoaie fiind si astazi de natura religioasa. Evident unde sunt conflicte apar si aspecte de ordin etnic, economic sau teritorial. Economia unor razboaie inseamna fara doar si poate profit pentru unii si iad pentru altii. Inevitabil sub cenusa bombardamentelor si pe cerul campurilor de batalie apar traficul de arme, sustinerea cu provizii si alte finantari cu interes.
Asadar primul punct este:

Economia Razboaielor.
Indiferent care ar fi geneza conflictelor INTOTDEAUNA cineva profita de pe urma lor. Din cele mai vechi timpuri. Ganditi-va la prazile triburilor cotropitoare, la bogatiile adunate de biserica in perioada cruciadelor, la averile confiscate de nazisti de la evrei si la averile masive ale corporatiilor globale sau a companiilor ce au produs si distribuit tarilor aflate in razboi: armament, obuze, rachete, avioane, vapoare, submarine s.a.m.d. Apoi ganditi-va la cine profita in urma „refacerii teritoriilor si populatiei afectate”. Piata de petrol, constructii, economie, asigurari, industrii felurite… companii occidentale cu siguranta se vor bucura de piete noi de desfacere s.a.m.d. Asadar motivul generarii de conflict n-ar fi chiar greu de inteles. Banul!
Al doilea punct este:

Usurinta Manipularii Maselor.
E foarte clar pentru oricine ca un om poate fi influentat cel mai usor atunci cand are convingeri si crezuri. E mult mai usor sa convingi un om care crede in ceva sa actioneze in numele entitatii sau credintei lui decat sa convingi un om care nu crede in nimic. Si pentru ca influenta religioasa s-a raspandit de cateva milenii in randul acestei rase, religia ramane unealta cea mai de pret a celor ce vor sa se foloseasca de mase de oameni. Aici as avea de subliniat faptul ca majoritatea „cartilor sfinte” vorbesc de conflicte viitoare. Nu are sens sa intru in detalii insa si biblia si koranul vorbesc mai mult sau mai putin voalat despre nevoia apararii „valorilor religioase”. Nevoia de sacrificiu si nevoia de a ucide in numele religiei. Ce este in neconcordanta evidenta cu principiile impuse la alte capitole. Asadar concluzia ar putea fi ca oamenii care au scris cele mai influente texte din istoria unei rase s-au folosit de ele pentru a justifica anumite acte de cruzime. De fapt insa e vorba de cat de interpretabile sunt anumite texte. Ideile difuze ale limitelor dintre bine si rau! Un preot istet imi spunea ca:

Biblia este inteleasa exact asa cum iti este sufletul! Invataturile ei sunt traduse prin prisma caracterului fiecarui individ.

Pe atunci incercam sa caut raspunsuri… satisfacandu-mi curiozitatile puerile. Astazi privesc lucrurile mult mai luminat si stiu exact ce sa extrag din invatamintele cartilor religioase.
Revenind la legatura directa dintre Religie si Terorism trebuie atins punctul trei:

Trecerea de la religie la fanatism.
Este absolut gresit si nedrept sa spui ca toti musulmanii sunt teroristi. Sau ca toti musulmanii sunt criminali. Aici vorbim efectiv de ochelarii de cal ai fiecarui om care nu vede ce se intampla! Aplicand punctul doi (Usurinta manipularii maselor), extragerea unor indivizi de o anumita factura pt constituirea de grupuri teroriste si spalarea creierelor prin diferite metode (cunoscute de serviciile secrete de vreo 50 de ani) unii reusesc sa schimbe valorile si principiile unui numar limitat de indivizi si sa ii foloseasca drept unelte in planuri diabolice. INSA: Daca la toate astea mai adaugi propaganda intensa a occidentului, controlul puterii, evidentul control financiar global si implicarea militara a occidentalilor in mare parte a conflictelor din Orientul Mijlociu (si nu numai) trecerea asta de la credinta la fanatism este inzecit mai usoara. Iar cand tara le este in razboi si vad foametea si moartea semenilor lor se naste si dorinta acuta de razbunare pe care oricum omul o are in adn.

Si ne mai miram ca se intampla ceea ce se intampla astazi in lume? Este tot mana de om! Este tot minte de om! Si ne va lua sute de ani sa schimbam ceva ce e deja inradacinat in sangele unor popoare si in mintea spalata a unor oameni guvernati de religie. Bineinteles daca vom fi lasati de cei ce trag sforile acestei planete pentru bani si putere!

Si ca sa inchei cum se cuvine: citatul lui Dalai Lama despre „pray for Paris”

„We cannot solve this problem only through prayers. I am a Buddhist and I believe in praying. But humans have created this problem, and now we are asking God to solve it. It is illogical. God would say, solve it yourself because you created it in the first place.”

Categories
Opinie

Shimbare

Lucrez in domeniul stirilor TV de aproape un deceniu, iar inainte de asta m-am invartit prin diferite radiouri inclusiv unul bazat pe informatie. Ultimele 10-11 zile au fost cele mai intense din cariera mea! Cand spun intense inseamna… Emotii si lacrimi, inseamna volum de munca, straduinta ca informatia ce ajunge la telespectator sa fie asa cum trebuie sa fie! Iar asta doare enorm. Sa treci peste ceea ce simti pentru ca in glasul tau sa se auda doar ce este profesionist sa se auda!
Tragicul eveniment din clubul Colectiv ne-a afectat pe toti! Ne-a daramat efectiv. Am vazut oameni afectati in televiziune, pe strada, in metrou… printre colegi… sa nu mai vorbesc de mediul online care musteste de regret si revolta. Din pacate a fost nevoie sa moara oameni ca poprul roman sa isi doreasca o schimbare! Sa faca ceva pentru asta!
Cineva imi spunea inainte de eveniment ca in tara asta nu se va schimba nimic daca nu se fac sacrificii majore. Atunci analizam spusele amicului meu drept „o chestie legata de economie”. Nu-mi inchipuiam ca sacrificiul poporului meu va trebui sa fie in sange si suflete! Sufletele celor pierduti intr-un accident al carui vina o poarta un intreg Colectiv. De la patroni la inspectori ISU, de la primar la clasa politica si la un sistem atat de corupt incat nici nu dam de fundul sacului cu vinovati.
Lumea a iesit in strada… a urlat si a scandat, a blamat si a acuzat! Au aparut si instigatorii obisnuiti ai protestelor, si galeriile echipelor de fotbal, oameni tineri si batrani, copii frati surori si parinti! Am cerut sub semnul razbunarii si al frustrarii Dreptate si decapitarea clasei politice. S-a si intamplat! A picat un guvern si ne-am imbulzit sa trimitem reprezentanti ai strazii care sa negocieze ce vrea poporul. Cerintele Plevei… cum spunea cineva drag mie. Am realizat cat de neinsemnati suntem in clipa in care 99 la suta din cei ce au iesit in strada au aratat ca nu stim efectiv cine ar putea sa ne reprezinte! Si daca stim… nu mai avem incredere in niciun fel de personaj indiferent din cercurile de provenienta ori de factura domeniului de activitate din care se trage.
Iar daca am avea incredere asta ar insemna ca lucrurile se vor schimba? Nu stim! Insa speram! Iar de aici si termenul de schimbare! Poate voi fi criticat… poate voi fi blamat insa indiferent de ce se intampla in clipa de fata in tara asta… lucrurile se vor schimba doar daca schimbarea are loc la nivel de individ! Fiecare om din tarisoara asta a noastra trebuie sa se schimbe! Sa sape adanc in mentalitatea adanc scrijelita de 50 de ani de neajunsuri si sa stearga cu buretele orice umbra de gand negru!
E greu sa schimbi un popor indiferent de modul in care vrei sa o faci! Dar daca te schimbi pe tine insuti si ii inveti si pe cei de langa tine sa faca asta poate ca exista sanse pentru generatiile urmatoare sa traiasca intr-o tara civilizata si cinstita! Ce putem face? de fapt ce ar trebui sa faca fiecare dintre noi? Pot incepe cu cele mai marunte lucruri si pot continua cu ideile de baza ce sunt temelia societatii prospere!

01. Sa nu mai dam spaga! Nici medicilor, nici politistilor, nici judecatorilor si nici macar in localuri! Si sa semnalam orice tentativa de acest fel organelor competente.
02. Sa nu mai incalcam drepturile celor din jurul nostru in goana catre profit! Sa inseli oamenii din jurul tau sau sa-i discriminezi nu te face superior ci incuiat la minte!
03. Sa intelegem ca lucrurile facute „las’ ca merge si asa” nu aduc niciun beneficiu! Totul costa mult mai mult daca trebuie reparat de 20 de ori pe an!
04. Sa invatam odata ca lucrurile ieftine sunt cele mai proaste! Mai multa calitate si nu cantitate!
05. Sa ne pretuim parintii, bunicii si sa ne educam cu adevarat copiii! Familia este cel mai de pret lucru din viata unui om!
06. Sa intelegem ca intr-un sistem in care platim taxe la timp cotizatia noastra contribuie la bunastarea societatii!
07. Sa respectam LEGEA si nu sa „o ocolim”! Majoritatea romanului cauta chichitze prin care sa evite legea sau sa opereze la limita ei!
08. Sa reciclam si sa ingrijim mediul inconjurator! Daca nu pentru noi… macar pentru cei ce vor veni!
09. Sa ne dedicam o mica parte din timp sa ne ajutam semenii! Voluntariatul aduce zambete celor ajutati si implinire sufleteasca voluntarilor.
10. Sa pretuim orice produs Made in Romania! E foarte probabil sa crestem astfel nivelul productiei interne!
11. Sa evitam grandomania si teribilismul! Daca ai un BMW in fata blocului dar stai in chirie nu te face nici valoros si nici prea istet! Daca ai la mana un ceas de 3000 de euro insa deschizi gura incepand propozitia cu „decat 2 bilete” … ai cacat steagu’!
12. Sa respectam normalitatile cotidiene. Civilizatia in trafic, civilizatia din marketuri, principiul de dreapta a pietonului, sa invatam sa salutam indiferent de pozitie ori clasa sociala si multe alte lucruri care ar trebui sa le facem zi de zi… pentru ca ASA ESTE NORMAL!

Dupa ce vom gandi si vom face, in timp, macar 50% din toate astea de mai sus… vom putea emite pretentii fata de clasa politica, de ce se intampla in sistemul de sanatate, asigurari, in justitie, in economie si tot restul domeniilor importante la nivel macro in Romania.
Inainte de a schimba tot din jurul nostru trebuie sa invatam sa ne schimbam mentalitatea si pe noi insine.
Astfel incepe cu adevarat ceea ce eu numesc SCHIMBARE!

Categories
Jurnal de insomniac Luminile Umbrei Opinie

Sacrificiul

Cultul jertfei sau al sacrificiului are radacini atat de vechi incat ar fi blasfemie sa nu fie luat in serios. Din vremurile faraonilor si pana nu demult in Egipt, in catolicism, ortodoxism si chiar si in restul religiilor apar pergamente drept dovada ca sacrificiul a fost prezent mereu. In arhitectura, in muzica, in tehnica creerii instrumentelor muzicale, in ascunderea marilor secrete pamantesti, in calugarie, in toate astea intalnim motivul sacrificiului. A sacrificiului de sine sau a altor suflete. Legendele sacrificiului pt apararea supremelor valori ale vietii, ale moralei sau ale eternului spirit de onestitate sunt prezente pe tot traseul destinului uman, sub diferite chipuri sau infatisari.

Ramane de privit din unghiuri diferite. Daca acum cateva mii de ani se jertfeau vieti si se aduceau ofrande zeilor astazi sacrificiul salasluieste in noi in alte forme. Poate materiale… poate strans sugrumate de etica si moralitate.

Sacrificiul de sine aste propriu si spiritului masonic precum o spune si Olimpian Ungherea in “Misterele Templului Masonic”. Exemplele date aici sunt mai mult decat reprezentative.

Legenda lui Osiris, sotul preafrumoasei Isis. Vicelanul Seth doreste cu ardoare puterea si intelepciunea fratelui sau Osiris. Si pentru ca nu le poate dobandi il ucide, ii ascunde cadavrul intr-o lada pe care o arunca in Nil. Isis pleaca in cautarea sotului disparut, il gaseste, reuseste sa fie fecundata de defunct si astfel se naste Horus care isi va razbuna tatal, readucand ordinea in lume.

Legenda maestrului Erigene, un filozof genial si initiat in tainele Artei Regale. Erigene a fost asasinat de trei dintre elevii sai, pentru ca Maestrul profesor refuzase, pe baza meritelor mediocre ale studentilor sa-i ridice pe o treapta superioara a cunoasterii.

Legenda Maestrului Arhitect Hiram Abif, cel responsabil pt construirea incredibilului Templu al Regelui Solomon. Legenda spune ca pt ai putea diferentia pe constructori Hiram Abif a creat un veritabil cod de recunoastere, dand fiecarei categorii parole, semne si atingeri specifice, secrete. Salariile erau luate in locuri diferite si evident in functie de gradul detinut: Ucenici, Calfe sau Maestrii. Trei dintre calfe, suparate ca templul era aproape gata iar ei nu luasera inca gradul de Maestru au vrut sa-i smulga cu forta parola. L-au omorat si l-au ingropat in afara templului la repezeala cu gandul sa vina si sa-i mute corpul neinsufletit mult mai departe unde sa nu fie gasit de nimeni. Au marcat locul cu o ramura de salcam (acacia), ramura care i-a si dat de gol.. dupa indelungi cautari. Trupul a fost inmormantat chiar in templul pe care-l construise, iar ramura de salcam a devenit ulterior unul din simbolurile Masoneriei.

Abatele Jean Le Saxon, despre care se spune ca a fost ucis de doi calugari din congregatia lui, pentru ai fura cartile sacre in care se afla Adevarul Absolut.

Apoi putem trece fara doar si poate in cadre mioritice. Sa ne aducem aminte de “Miorita”. Ciobanasul cel moldovean avea cea mai frumoasa turma de oi, cea mai mandra, cea mai faloasa. In Arta Pastorala ciobanul detinea toate tainele si secretele. Doi ciobani orbiti de invidie si ura, cel vrancean si cel ungurean hotarasc sa-l omoare pe cel moldovean. Desi acesta din urma afla de gandul asasin al celor doi, se supune totusi destinului fatal (sacrificiul de sine) convins fiind ca opera sa – faimoasa rasa de mioare carpatine, va dainui peste veacuri.

Ajungem astfel la Legenda Mesterului Manole. De data asta motivul este cel al Creatiei conditionate de jertfa. Mesterului Manole i-a fost luata scara si a fost abandonat pe acoperisul Manastirii Curtea de Arges pt a nu mai construi nicaieri o astfel de capodopera. Pe langa protejarea secretului aici intalnim si o alta fata a jertfei. Jertfa pentru creatie. Ana sotia lui Manole a sfarsit in zidurile constructiei pt ca aceasta sa dainuie in timp frumoasa si mereu tanara precum sufletul ei.

Ajungem apoi la Valori… sau sistemele de valori ce duc catre sacrificiu. In ratiunea omului de la inceputuri a existat o balanta. Binele si raul in cantitate etern egala. Nu exista bine fara rau si nici rau fara bine. Balanta ce o intalnim in toate culturile lumii… Ying Yang… in toate religiile si in absolut fiecare dintre noi.

Raspunsurile voastre la intrebarea de ce pt fiecare lucru frumos e nevoie de sacrificiu au fost scurte dar sugestive. pentru ca nu poti sa te bucuri de nimic cu adevarat daca nu suferi putin inainte

Pai…. daca nu ar exista sacrificiile, nu ne-am mai bucura si nu am mai savura atat de bine… momentele.. de fericire!!! Fiindca fericirea ta se naste din lucruri rare sau care se intampla rar. Daca fericirea ta s-ar naste din vederea unui fir de iarba … ar fi usor sa fi fericit tot timpul … dar asa mai greu…..

Astazi insa valorile s-au schimbat, si evident si sacrificiile sunt altele. Dar in fiecare zi facem sacrificii. Sacrificam timp, bani, dragoste, cunoastere pt exact aceleasi lucruri, schimbam locurile in care traim de dragul amorului, renuntam la amor pt joburi mai bune, renuntam la trecut si la prezent pt vise pictate in viitor, muncim pt zile mai bune, muncim pt copii, familie, pt animalele de companie, renuntam la multe lucruri pt a face pe altii fericiti sau pt a ne atinge telurile. Tine de modul in care alege fiecare dintre noi ce isi doreste mai mult. Un batran extrem de drag mie.. bunicul meu spunea: Omul trebuie sa invete ca nu poate avea totul. Si sa-si calauzeasca atentia inspre ceea ce il face sa zambeasca mai des. Desi odata cu zambetele va cugeta mult la cele ce le-a parasit.

Sa ne inchipuim o lume perfecta in care tot ce ne dorim se implineste fara pic de efort ! Pur si simplu nu ar mai avea sens. Ar fi impotriva ciclului vietii. Sacrificiul e in noi ! In felul nostru de a fi !