Categories
Funny Macarenii Video Vlog

Despre Manele – Un subiect sensibil?

Nu de fiecare data poti vorbi doar despre lucrurile placute tie! Nici macar atunci cand o faci in vlogul tau… uneori subiectele se nasc din intrebari pe care si le pune toata lumea, nu doar tu! Mereu „manelele” au fost un subiect tabu de discutie… Iata o discutie pertinenta alaturi de bunul meu prieten Dodo despre fenomenul manelelor!

Categories
Funny Gand Opinie

Care sunt calitatile ce te fac „material de combinat”?

Spre final de zi dupa ce terminam activitatile zilnice din televiziune ne strangem in foisorul din fata cladirii. Aici pot spune cu tarie ca se desfasoara cele mai savuroase discutii. Evident subiectele sunt extrem de variate si ar face fara doar si poate un serial mai tare decat tot ce vezi pe micul ecran.
Asa s-a intamplat si zilele trecute. Am iesit dupa o zi extrem de plina din studioul meu inghesuit sa fumez o tigara in foisor. Am aprins bricheta si in timp ce trageam cu nesat am prins prima frantura din conversatia pe care o aveau doi colegi… ii pastram anonimi in povestea asta 🙂
– Nu… acum pe bune! Spune-mi ce trebuie sa aiba un barbat ca sa se combine cu tine? Adica zi-mi trei calitati pe care trebuie sa le aiba un barbat!
Am zambit si evident curiozitatea raspunsului… la o intrebare foarte „deep” de altfel… mi-a trimis  ochii si urechile „geana” pe ea. Pe raspuns!
– Pai… sa fie inteligent! a fost prima calitate pronuntata. In mintea mea s-a perindat instant raspunsul:
– ?!!! nici nu-mi inchipuiam ca vrei unul idiot! 🙂 Pana la urma unii oameni mai si poarta discutii intr-o relatie!
– Sa fie sincer!
Aici, desi funny, reactia lui a fost mult prea tare, (sa se ia ca atare genialitatea raspunsului si nu indrazneala)… – Pai sunt sincer… mancatias ***** ta!  am izbucnit toti in ras si a urmat imediat a treia calitate pe lista marunta incropita in cadrul acela plin de oameni obositi 🙂
– Sii… sa aiba simtul umorului… O conditie pe care tocmai a indeplinit-o in acelasi timp cu cea precedenta!

Nu stiu daca pot reproduce in scris partea amuzanta a momentului, insa subiectul asta pe care ne distram noi este in esenta unul extrem de discutat. De la revistele glossy la interviurile televizate si pana in barfele ca intre fete sau ca intre baieti la cate un pahar de vorba.
Oare ce-si doresc femeile de la barbati si invers?
Raspunsurile pot fi extrem de diverse. Bunul meu prieten Dodo spunea foarte deschis ca e suficient sa ai creier sa ai bani si sa fi si bun la pat in ziua de azi. Cam asa se coloreaza perfectiunea cautata de femei.
I-am raspuns spunandu-i ca nu toate femeile cauta aceleasi atribute sau calitati la un barbat. Unele cauta capacitatea barbatului de a le intelege, altele sa aiba disponibilitatea sa fie alaturi de ele in orice moment, altele cauta barbati gospodari, altele sunt atrase de baietii rai… unele cauta astronauti, altele personalitati romantice… s.am.d.
Desi cliseul inteligenta/bani/pat tinde sa iasa-n evidenta… femeile sunt mult mai sensibile si cauta alte avantaje de natura mult mai apropiate de nevoile lor sufletesti. Sa fie iubite, ascultate, intelese, respectate si uneori doar sa fie imbratisate.

Barbatii, pe de alta parte, nu cauta neaparat aceleasi lucruri. Stim cu totii ca barbatii sunt ca niste copii de gradinita indragostiti de educatoare. O pereche de sani sau un fund sexy sunt primele chestii pe care le scot pe gura atunci cand raspund la intrebarea de mai sus. Nicidecum vreo chestie legata de optiunile de durata ale unei relatii. Dar evident nu e asta suficient. In timp si barbatii cauta chestii mult mai complexe care sa-i implineasca. Sa fie intelesi, sa fie lasati sa aiba obiceiurile lor barbatesti, sa fie respectati, sa fie adorati etc.

Asta nu inseamna ca pentru o femeie nu sunt importante look-ul sau performanta din pat.. cu siguranta cantaresc mult aspectele astea dar nu va iesi nimeni la inaintare recunoscand asta. Pentru ca in mintea ei, femeia vrea toate calitatile posibile… interconectate 🙂 iar in mintea lui totul se rezuma intr-un final la orgasm. 🙂

Si ca sa gasesc si un final concret la postul asta ce se poate intinde pe vreo 2000 de pagini… Eu unul cred ca exista un echilibru in toate. Daca e bun la pat… poate are defecte ascunse ce nu merita efortul. Sau daca e inteligent… nu e neaparat sa fie si bun la pat. Daca e romantic poate are o alta parte mai putin placuta. Daca e intelegator poate nu e sincer si exemplele sunt fara numar. Pentru ca nu exista perfectiune. Pentru fiecare plus va exista un minus in aceasta balanta naturala desenata de creatorii nostri!

Deci cel mai important lucru este sa cauti acele calitati ce cantaresc mai mult decat defectele omului langa care vrei sa traiesti. De fapt vei realiza daca omul e potrivit pentru tine abia atunci cand ii vei cunoaste defectele… si nu calitatile!

Dar da… primul raspuns in toata ecuatia asta este tot cel nascut din instinctul de reproductie! Pentru ca nimeni nu vrea alaturi un partener care sa lase de dorit in pat! Nu-i asa? Mai greu e cu recunoscutul!

Categories
Film

The Danish Girl – duzina de simtiri

Stiu! Gusturile nu se discuta!
Ei si ce daca eu scot la iveala ca dupa ce am urmarit primul sfert am spus ca nu-mi place?
Si ce daca la jumatate imi treceau zeci de intrebari si raspunsuri prin minte?
Ei si ce daca sunt convins ca peste trei sferturi din populatia globului inca au dificultati in a intelege fenomenul transexualilor?
Si ce daca mi s-a schimbat total opinia pana la final? Ajung chiar si la… ce daca mi-a placut? Si daca spun ca si sfarsitul a fost gandit bine? Pentru ca scoate la iveala sacrificiul facut pentru a-si indeplini cea mai arzatoare dorinta!

Deci gusturile nu se discuta nu? Lasand du-te-vino-ul acesta deoparte…in care cred ca orice spectator isi pune intrebari si cauta raspunsuri in acelasi timp, The Danish Girl este filmul ce scormoneste adanc in simtirile tale umane! De la soc la compasiune si de la oripilare la admiratie! De la mila la tristete si de la invidie din nou la soc! De la speranta la dezamagire si de la repulsie la respect!
the danish girl 3
In opinia mea productia cinematografica merita fara doar si poate un Oscar. Eddie Redmayne pentru rolul jucat magistral, scenariul magnific bazat pe fapte reale – viata artistilor Lili Elbe si Gerda Wegener si transpunerea unui caz controversat intr-un mod fantastic. O demonstratie a dragostei absolute si metamorfoza unui subiect tabu ce scormoneste in adancurile noastre dupa intelegere si acceptare!

Pentru cei care nu stiu despre ce este vorba The Danish Girl este povestea drama a unui pionier transexual de origine daneza si a sotiei lui (jucata de Alicia Vikander) care-i sta alaturi pana in ultima clipa desi acesta alege personalitatea feminina si chiar se opereaza.
Am auzit enorm de multe opinii despre film in ultima vreme si sunt impartite. Plusuri si minusuri cu argumente… dar tocmai controversa asta face filmul o reusita! Eu unul il recomand!
Daca reusesti sa intelegi ce se intampla in The Danish Girl mai pui o piatra in zidul cunoasterii lumii in care traim!
the danish girl 2

Categories
Gand

De ce nu trebuie sa fie Valentine’s Day sa demonstrezi ca iubesti

E adjudecata! Sarbatoarea astea importata de peste mari si tari a intrat si in sangele nostru pur mioritic. Este tipic romanesc sa blamam o gramada de chestii „straine” dar cand vine vorba de sarbatori, capitolul la care oricum stam cel mai bine dintre toate popoarele lumii, adoptam tot ce se poate. Asta deoarece ne place sa sarbatorim… intr-un fel sau altul.

Desi asaltul asta de inimioare, flori, felicitari, cadouri, emisiuni radio si tv tematice ori reclamele legate de Valentin din saptamana ce tocmai a trecut ma calca pe nervi… am acceptat ca marketingul e marketing si tot ce trebuie comercializat in perioada asta se vinde mai bine daca-i atasezi niscaiva „love”. Insa ce ma irita si mai mult este faptul ca multi nu pricep ca tot spiritul asta ar trebui sa fie prezent zi de zi si nu neaparat odata sau de doua ori pe an.
Din fericire nu am nevoie de o sarbatoare sa-mi arat dragostea.
Din fericire nu ma simt obligat sa arat iubire cand imi indica o data marcata cu rosu in calendar.
Poti cumpara o floare in oricare alta zi din an… s-ar putea ca surpriza sa fie mult mai placuta si mai mare.
Ciocolata la fel… nu e mai dulce astazi decat in orice seara in care obosit, trecut printr-o zi grea, o scoti cand ajungi acasa si zambesti cat timp o savureaza cuibarindu-se la pieptul tau.
Un film bun de dragoste il poti vedea in orice zi din cele 365 pe care le are anul si sa simti exact aceeasi satisfactie impartita in doi!
Despre cadouri nu mai vorbesc. Surprizele fara obligatia unei sarbatori sunt inzecit mai placute.
Insa toate astea fac parte din cliseele unei mode ce ne este injectata la propriu. Si nu! Nu vine din arcul lui cupidon… ci din cel al vanzatorilor de produse.

Sunt sigur ca multi vor spune ca sunt un Grinch al Valentine’s Day … dar nu blamez efectiv sarbatoarea asta ci faptul ca un procent mare de oameni fac toate chestiile atasate acestei zile in mod plastic! Din obligatie… Poate ca unii apreciaza asta dar eu cred ca e fals!

Normal ca o sa cumpar si eu un trandafir pentru iubita mea dar dragostea pentru mine e o chestie mult prea importanta pentru a o demonstra cand imi dicteaza altii. O arat cand o simt… ! Scriu cand simt din dragoste si despre dragoste!
Si iubesc zi de zi fara exceptie cu bune si cu rele!
Poate ca suna mai bine tot articolul daca-l inchei astfel:
Pentru mine Valentine’s Day nu e azi ci in fiecare zi! 🙂

Sa fiti iubiti!
Cristian Greger

PS: Sa va reamintesc ce este dragostea:

Categories
Motivational Opinie

Dezvoltare Personala – Un trend actual cu radacini antice

Povestind cu prietenul meu Hudi acum o buna bucata de vreme mi-a venit in minte o problema actuala cel putin interesanta.
In ultimii ani foarte multa lume a aderat la filozofia “Dezvoltare personala”. De fapt foarte multi oameni si-au schimbat stilul de viata si au incercat sa-si imbunatateasca principiile dupa care-si ghideaza existenta. Au aparut sute de carti, oameni de succes si-au etalat fara perdea “secretele” iar psihologii au incercat sa se muleze pe acest trend si sa induca starea de bine prin exercitii menite sa te faca sa intelegi ca starea asta este de fapt flexibila.

Multi au prins curaj si au devenit intreprinzatori dupa ce au aderat la astfel de filozofii. Acum stau si ma intreb… dupa ce am citit cel putin cateva duzine de astfel de articole sau carti… unde erau principiile punctate atat de asiduu in carti la inceputurile fiecarui om? Care erau lacunele trecerii noastre prin viata?
Auzim doar acum?

– Incearca sa faci ceea ce-ti place! – Pretuieste timpul! – Fa bine celor din jur si vei atrage la randul tau bine!
– Gandeste pozitiv! – Nu taragana lucrurile! – Incepe! – Munceste! Fa asta! Fa asa! etc.

A fost nevoie ca Paulo Coelho sa scrie “Alchimistul” pentru a intelege legile nescrise ale universului? Nicidecum.
Oare principiile astea au aparut in era postcomunista? Oare omul nu a realizat niciodata ca asa trebuie sa-ti traiesti viata? Oare conditia sociala iti impune sa traiesti stresat si umbrit de idei distructive? Bineinteles ca nu. Educatia mea, ca si a altora, a fost aceeasi: Bazata pe principii umane! Doar simplitatea de atunci si optiunile de autoeducare de acum ar putea fi diferite.

Hudi punctase un aspect important in toata ecuatia acestui articol. Modul in care omul priveste “Banul”. Modul in care ajungi sa intelegi sistemul in care traiesti si sa speculezi toti vectorii externi… transformandu-i in puncte de bifat pe un plan de dezvoltare personala sau dezvoltare a unei afaceri. Insa viziunea aceasta globala a dominat lumea financiara de foarte multi ani. Au existat mereu “minti luminate” care au privit in ansamblu evenimentele globale. Doar unii au speculat aspectele ce puteau fi speculate. Si nu vorbesc doar de piata bursiera, sistemele de asigurari sau creditare. Vorbesc de la scara mare pana la detalii banale din viata de zi cu zi a omului. Tot ceea ce se intampla este informatie. Cumularea informatiei si analiza ei genereaza idei. Omul este atat resursa cat si modul de aplicare. Observi ca omul mananca paine zi de zi … speculezi acest fapt facand o brutarie! Oamenii vor hartie igienica … dezvolti o astfel de afacere. Ai talent orator … satisfaci nevoia oamenilor de a te asculta. Observi ca oamenii vor masini la preturi bune … faci un site foarte bun de vanzari auto. Insa acesta este doar fitilul. Omul va alege mereu optiunile cele mai bune. Iar asta te impinge sa te cultivi, sa te dezvolti, sa evoluezi – pentru ca la randul tau sa oferi ceva de calitate.

Interesant este ca totul porneste de la ceea ce surprinde creierul tau. De la modul cum ti se deseneaza pe retina harta lucrurilor ce pot fi speculate din jurul tau.
Sa luam ca exemplu religia. Omul a avut nevoie sa creada inainte de toate intr-o entitate suprema. Cati au speculat acest fapt de-a lungul istoriei? Foarte multi! Oare au fost instruiti? Oare au citit carti de specialitate? NU! Au inteles ca realitatea pura este cel mai arzator carbune pentru focul lor.

Educatia de baza predata in scoli se rezuma la un numar -“n” materii. Se presupune ca multe din lucrurile invatate in primii 20 de ani din viata ar trebui sa ne foloseasca pe parcursul vietii insa de fapt nu e asa. Acestea sunt doar optiuni. Ne specializam in functie de ce gasim atractiv sau de ce ni se spune ca va fi folositor. Din pacate multi oameni se complac in situatii diferite in functie de necesitati. Asta pentru ca doar fac! Nu privesc si in ansamblu societatea in care traiesc. Nu realizeaza ca facand ceea ce-ti place va fi cu siguranta… un lucru facut mult mai bine decat altul ce nu-ti place.

Un alt exemplu ar fi societatea romana! Acum doua mii de ani romanii stiau ca starea de bine a cetateanului ori a soldatului reprezinta de fapt un plus. In politica, in dezvoltarea imperiului. Pentru asta puneau la dispozitia oricui optiuni: librarii, scoli, universitati, scoli de antrenament militar, ateliere de creatie, jocuri de societate, lupte de gladiatori, programe de ajutorare pentru sarmani e.t.c. Toate astea reprezentau alegeri pe care orice cetatean le putea specula in beneficiul dezvoltarii personale. Bineinteles si atunci – ca si acum – conditia sociala si nivelul de inteligenta puteau (sau nu)  sa limiteze capacitatea de dezvoltare a individului. Insa nucleul evolutiei individuale a fost, este si va fi mereu, viziunea asupra optiunilor pe care le vedem. Modul in care speculam tot ce ne inconjoara.

Si atunci: exista in ziua de azi mai multi oameni interesati de evolutia personala?
Desigur ca nu!
Este un trend nou?
NU! Este doar un alt mod de a spune ca totul iti este oferit pe tava daca stii sa intinzi mana!

Este doar un trend actual cu radacini antice.

Categories
Funny Gand

Ce Gandim versus Ce spunem

Toti oamenii au imaginatie. Unii mai multa altii mai putina.. Unii mai bogata altii mai saraca, unii mai complexa altii artificiala. Printre ei ma aflu si eu iar scopul acestei concluzii este strans legat de ceea ce gandim si nu spunem sau ceea ce gandim si se transforma in cu totul si cu totul alte cuvinte. Se intampla deseori ca in timpul unei discutii sau intr-un schimb de replici sa gandim pe moment ceva ce nu poate fi spus iar raspunsurile sau replicile pe care le dam sa fie cu totul altele.

Exemplu .. Sa zicem ca iti faci cumparaturile in marketul de vis-a-vis. La casa e o domnisoara draguta si extrem de corecta. E atat de draguta si de corecta incat eu am mereu impresia ca are ceva cu mine. Pe de alta parte am observat (si cred ca e o chestie care tine de comertul de succes) ca face ochi dulci tuturor barbatilor. Intr-una din zile mi-am facut cumparaturile.. In timp ce stateam ca tot omul la coada am observat ca nu prea are maruntis. Am ajuns la casa mi-a calculat tot 49,4 lei asta insemna ca ar fi trebuit sa-mi dea rest de la o bancnota de 50 de lei 0,6 lei sau 60 de bani. Am spus raspicat:
– Lasa multumesc nu e nevoie.
La care ea “extrem de corecta” imi spune:
– Vai dar cum ? daca ai stii cate poti face cu 60 de bani…
Primul lucru care mi-a venit in minte a fost : – cu 60 de bani poti ajunge unde niciun om n-a mai ajuns vreodata! (emblema genericului binecunoscutului serial Star Trek). Evident am zambit si am acceptat pastila Orbit care mi-a intins-o intre timp…

De multe ori cate o intamplare imi aduce aminte de o melodie si parca parca as canta cu voce tare ba chiar as striga in gura mare pe strada titlul sau versurile acelei piese care se potriveste incredibil de bine cu situatia respectiva. Din nou zambesc si clipesc scurt si-mi vad de treaba mea linistit fara sa devin penibil sau dezaxat. Nu cred ca ar fi normal sa cant in metrou in gura mare Can’t touch this… ta na na na…  I want to break free, Who let the dogs out?  sau I would fly you to the moon and back… Poate ca ar fi antrenant, insa cel putin o parte din privitori ar zice ca esti beat sau nebun.

De cate ori se intampla ca atunci cand discutati cu colegii de birou sau cu sefii sa va vina in minte replici din filme?
“Don’t fuck with me Buddy” “Asta La Vista Baby” “I will be back” “This is Spartaaaaaa” 🙂
Si sa va inchipuiti cum cade cel cu care aveti disputa in groapa aceea interminabila si intunecata din 300? Dar ne limitam cu totii la un -Hai las-o balta sau -Da .. asa e .. aveti dreptate.. sau la doua sprancene incruntate ori in cel mai curajos caz niste bolboroseli aruncate in timp ce coada se balangane intre picioare cand ne tiram..

Sunt tot felul de momente in care gandesti ceva si spui cu totul si cu totul altceva. Pana si din liceu am amintiri de gen :
Profu – Ai facut rezumatul acela?
Tie iti vine sa spui: – Auzi ma terchea berchea nu am avut timp pt ca am petrecut o seara incredibila cu gasca prin cine stie ce pub… numai de rezumat nu-mi ardea mie .. Dar nu! Tu cu o fata mai palida ca nicioadata raspunzi : – Domnule profesor .. stiti eu m-am simtit incredibil de rau aseara.. de fapt si acum sunt ametit dar am vrut sa vin la ora sa nu pierd nimic din ce ne predati. Imi pare deosebit de rau si promit sa nu se mai repete.  Iar in fundalul retinei se deruleaza scenele cu toata gasca urcata pe bar ce-ti toarna alcool pe gatlej in uralele tuturor din pub…  Asta pentru a compensa nota de 2 ce urmeaza sa fie scrijelita in catalog.

Asta este! Asa suntem noi oamenii … gandim … dar nu intotdeauna spunem ce gandim .. pt ca nu e normal! Unii ar spune mama ce mincinos e asta … dar sa se uite in interiorul lor de cate ori fac chestia asta. Acum imi place sa spun verde in fata absolut tot indiferent de consecinta dar daca as face-o absolut intotdeauna cred ca as fi asasinat de vreo cateva ori pe zi! 🙂

Intrebarea de final e … pana la urma ce e mai important? Cine va castiga intr-o disputa Ce gandim vs. Ce spunem!

Categories
Gand Opinie

Evolutia barbatului – pe repede inainte.

Evident am sa incep cu partile confuze ale copilariei… unde de altfel se si formeaza niscaiva miez de caracter. Fie el indoielnic, fie puternic, atunci se sadesc semintele unui comportament ce creste si se dezvolta precum un arbore. Cu frunze, flori sau spini… e un arbore ce tine umbra pamantului. Stiu ca suna sadic inceputul acestui post insa nu va alarmati… e doar o viziune.

In mare parte copiii vad – copiii fac! Deci cam tot ce observa un baiat in jurul lui magnetizeaza intreg universul lui. Daca nu exista in primii ani de viata un barbat in permanenta in jurul lui va lua mai mult din partile mamei… insa nu aici vreau sa dezvolt. Desi cred ca ar fi interesant.

Pe langa ceea ce vede in jurul lui putem spune ca fiecare pusti are un ideal atunci cand se intreaba pe sine: Ce vrei sa te faci cand vei creste mare?
Un model. Unii il au pe Arnold Schwarzenegger, altii pe Van Damme, unii pe Tom Sawyer, altii pe Huckleberry Finn, unii pe Mircea Radu altii pe Mircea Badea…
Unii vor sa fie roboti, altii Testoasele Ninja… altii Tarzan… de cativa ani am inceput sa cred ca unii isi doreau sa fie maimuta, altii lei, unii de mici isi doresc sa fie Adi Minune iar altii Fuego. Iar chestiile astea din copilarie, vor nu vor le raman oarecum intiparite in caracter.

Si creste baiatul nostru model. Devine adolescent totul se intortocheaza si au loc schimbari majore. In sus sau in jos… in functie de cat se dezvolta creierele lor proaspat invadate de sexualitate si informatii din toate regnurile posibile.
Unii devin tineri veseli, plini de viata si respectuosi, altii refuleaza evenimentele neplacute din sanul familiilor si conversatiilor imbecile purtate de parinti iresponsabili…
Asta prin diferite moduri: uneori violenta, alteori prin cautarea unor anturaje de aceeasi factura indoielnica, altii devin artisti si canta, scriu, picteaza despre problemele societatii, altii se inchid in sinea lor si fereasca Dumnezeu unde pot ajunge, altii mai rasariti depasesc toate barierele astea si se calesc. Altora le lipseste cu desavarsire responsabilitatea si raman mereu la stadiul de copil intr-un trup de barbat.

Educatia isi spune clar cuvantul in toata transformarea asta. Daca nu le este trasat un mod de a gandi de catre un profesor, antrenor de vreun sport sau orice alt tip de indrumator altii gasesc drumul prin carti sau alte metode de self building. Altii fug de educatie ca dracul de tamaie si raman in lumea lor liliputana si mizera pentru tot restul vietii.

Si creste tanarul nostru, devine barbat si din nou responsabilitatile, familia cu nevesta si copiii, colegii, prietenii ii influenteaza felul de a fi.
Unii devin „vecinul perfect”, altii devin „prietenul de familie… mereu singur”, altii taticul perfect, unii devin gentlemeni desavarsiti… unii oameni care au ceva de spus, altii se transforma in afemeiati ori betivi altii in interlopi iar unii devin din toate astea cate putin… la un loc.

Apoi imbatraneste omul nostru si totul devine mult mai apasat si mai molcom. Neputinta cauzata de trecerea timpului isi spune cuvantul indiferent din ce categorie se trage subiectul. Oricat de zmeu a fost barbatul nostru, totul ramane doar o flacara ce palpaie marunt inainte sa se stinga.

Cert este ca trecand prin toate varstele vietii daca fortam un stop cadru si radiografiem fiecare mascul in parte, la origine apare aceeasi tulpina sadita de altii in copilarie. Caracter nascut din imaginea creata de cei din jurul nostru.
Si mai interesant – unii sunt copii toata viata, altii baieti, altii barbati iar o buna parte isi traiesc vietile ca niste batrani oropsiti.
Insa partea buna la toata chestia asta … este ca s-ar putea sa existe modalitati sa-si schimbe soarta. O femeie desavarsita isi poate aduce aportul 🙂

Categories
Opinie

Urasc filmele in care cainii au de suferit

Stiu ca realitatea este una extrem de cruda… si mai stiu ca indiferent cat de mult mi-as dori, ororile nu vor inceta sa apara. Asta pentru ca exista oameni care fac lucruri oribile din varii motive sau orbiti de puterea supraestimata a speciei bolnave din care facem parte. Toata lumea stie ca iubesc cainii si ca ma simt extrem de apropiat de patrupede in periplul meu prin viata… insa nu vad niciun motiv concret pentru a promova brutalitatea fata de caini in filme. Din 2013 pana in 2015 au tot aparut filme care se folosesc de partea emotiva a iubitorilor de caini. Stiu ca filmele care socheaza au in general feedback. Sunt expresive… si induc emotie… bla bla bla.

E o porcarie sa-mi arati caini omorati sau raniti… si pe mine unul nu ma face decat sa dau stop/shift-delete instant! Fara sa ma mai uit ce deznodamant are actiunea. Pur si simplu refuz sa inteleg de ce un scenarist sau un producator ar putea gandi o scena cu un caine mort sau ranit de brutalitatea umana! Pe de alta parte nu stii niciodata ce idei se nasc in mintile bolnave ale unor tineri ce urmaresc astfel de imagini. Suntem mult prea transparenti fata de violenta si o promovam voit!

Ne plangem ca oamenii sunt ciudat de violenti insa nu realizam ca tot noi promovam ideea ca suntem superiori si ca ne este permis orice. Iar asta e valabil nu doar pentru catei. In foarte multe filme apar scene in care omul vaneaza… omul se lupta cu „personaje negative din regnul animal” rechini, ursi, lupi, gheparzi, crocodili s.a.m.d. De fapt scenele in care animalele astea ataca oameni sunt pura fictiune. Pentru ca majoritatea animalelor ataca omul doar cand se simt amenintate, incoltite sau cand le este invadat teritoriul. Deci porcariile cu rechini vanatori de carne umana sunt imaginatia simpla a unor scenaristi.

Realizez pe final de articol ca randurile au iz extrem de revoltat insa la toate atrocitatile din lumea asta larga pe care sunt nevoit prin prisma meseriei mele sa le citesc… nu mai am nevoie si de imagini cu caini morti!  Cainele este singura fiinta de pe Pamant care isi iubeste stapanul mai mult decat pe el insusi. Deci de ce sa arati publicului ca in ciuda acestei caracteristici mai mult decat nobile omul il raneste? In plus daca vad un film o fac sa ma relaxez sau sa acumulez ceva. Insa astfel de imagini ma scarbesc!
Peace!

Later edit: Pentru ca nu vreau sa promovez… nu voi da titluri insa pentru cei care au aceleasi sentimente fata de filmele in care se intampla ceva cainilor aveti la dispozitie Site-ul asta unde puteti introduce titlul filmului inainte de al viziona… Nice!

Categories
Opinie

Colindatorii ma scot din sarite!

Stiu ca suna ca o replica semnata de Grinch insa la noi fenomenul asta ce ar trebui sa fie asociat cu traditia si frumosul s-a transformat intr-o sicanare continua si o metoda de cersit fortat. 

Dragi colindatori:

Indiferent ca sunteti ursi, capre, Vasilica sau costumati in straie populare… daca nu va alegeti ore decente in care sa bateti tobele si sa pocniti din biciuri, niciun bucurestean nu va iesi sa va daruiasca ceva! Ba mai mult riscati sa acumulati doar injuraturi si blesteme!

 Iar locurile prin care va perindati cu zgomotul de rigoare sunt alese prost! In loc sa enervati oamenii simpli ce-si duc traiul sarac prin blocurile din cartiere, mai bine va alegeti ore decente si un cartier de vile unde sunt sanse mai mari sa gasiti pe cineva cuprins de respectul de traditie dar care are si bani sau bunataturi de daruit! Nu prea cred ca la Dristor de exemplu va iesi cineva la geam sa ofere bani celor 20-30 de colindatori. La fel de bine ati face daca v-ati stabili in preajma unui targ de sarbatori. Flux continuu de oameni care nu sunt nici somnorosi si nici deranjati. In plus acolo isi are locul si traditia.

Pana la urma am ajuns sa ne fie dor de Becali care aduna in fata vilei toate trupele astea de colindatori veniti din colturile tarii. 

Problema mea e ca traditia asta ar trebui sa fie calda si aducatoare de bucurii. Ma refer aici la ideea ca vreau sa fiu colindat de cunoscuti si nu de straini. Traditia se mentine in comunitatile mici unde toata lumea se stie cu toata lumea… Si se asteapta pregatiti unii pe altii la colindat. 

Turismul asta al colindatorilor e pur si simplu un mod rece si fortat de a cersi! Eu unul nu simt nimic sfant sau vechi sau cald in tot fenomenul asta!

Categories
Opinie

De ce sunt sau nu sunt Mandru ca sunt Roman

Mi se intampla sa spun deseori ca urasc tara asta! Insa realitatea imi dezveleste deseori retina! Alexandra mi-a dat o lectie incredibila cand mi-a recomandat sa privesc si toate lucrurile frumoase din „a fi roman”. Poate ar fi indicat sa scriu despre ele in ambele viziuni. Poate astfel generatiile viitoare sau fiecare om in parte va dori sa schimbe ceva!

Sunt mandru de frumusetea Romaniei dar nu sunt mandru de cum reusim sa speculam asta. Avem munti fabulosi, avem mare, avem peisaje, avem arhitectura si avem locuri mirifice sau incarcate de spiritualitate. Insa nu vrem… sau nu stim… sa le aratam lumii intregi in lumina pe care ar merita-o.

Sunt mandru de harnicia romanilor dar nu sunt mandru de cat de multi hoti produce societatea noastra bolnava. Orice roman invata o meserie… o face cum nu o face nimeni… insa asta e valabil si la sustragerea bunurilor altora! Iar imaginea noastra ca popor este sub umbra acelor oameni ce ne fac de rusine.

Sunt mandru de darnicia romanilor dar nu sunt mandru de motivele ascunse deseori in spatele ei. Daca pe vremuri primeai in orice casa romaneasca apa si o masa din bunavointa si darnicie… acum orice act de bunavointa ramane sub mari semne de intrebare. Pentru ca nevoia ne impinge spre interes.

Sunt mandru de istetimea acestui popor dar nu sunt mandru ca mintile luminate profeseaza in afara Romaniei. De cateva decenii producem in toate domeniile tineri geniali ce contribuie la evolutia globala… insa din pacate toti aleg sa profeseze sau sa cerceteze in afara granitelor unde sunt platiti atat cat merita.

Sunt mandru de solidaritatea romanilor insa nu sunt mandru de rezultatul obtinut. Am dovedit ca ne putem uni la greu insa nimeni nu intelege cu adevarat la ce foloseste asta si ca suntem doar o masa de oameni usor manipulabila. Cu televizorul sau fara!

Sunt mandru de rezultatele sportive si de faptul ca toti sportivii isi sacrifica vietile de-a dreptul si dau suta la suta pentru a ne face mandri! Insa nu sunt deloc mandru de ce le ofera statul celor ce ne reprezinta. Nu sutinem cu adevarat performanta si mai mult de atat ne folosim de imaginea lor in scopuri politice!

Sunt mandru de cultura romaneasca insa nu sunt deloc mandru de uitarea valorilor culturale. Romanii au alte probleme mult mai presante decat sa aiba timp sa se bucure de carti, arta si frumos.

Sunt mandru de istoria romaniei insa as prefera sa ne respectam stramosii prin promovarea adevarului acelor vremuri si nu promovarea unor interpretari!

Sunt mandru ca pot face ceea ce iubesc in tara asta insa nu sunt deloc mandru de faptul ca asta nu este apreciat si platit la adevarata valoare.

Sunt mandru de umorul romanesc insa nu pot fi mandru ca suntem nevoiti sa-l facem negru din cauza conditiei noastre sociale!

Sunt mandru de mainile batranilor nostri care au luptat si au muncit pentru generatiile noastre insa nu sunt deloc mandru de cat de putin sunt pretuiti astazi. Pensiile mizere si batranii care cersesc mila trecatorilor sunt enorme cicatrice pe sufletul acestui neam!

Sunt mandru ca sunt roman! Sunt mandru ca traiesc in Romania dar in acelasi timp sunt constient ca altundeva mi-ar fi mai bine! Daca nu mie atunci macar copiilor mei!

Asadar Romanie draga! Te iubesc cu bune si cu rele… insa ai nevoie sa te vindeci de tot ce e putred si perfid!

Si ca sa inchei cum se cuvine… Sunt mandru de ceea ce are mai important poporul asta! Speranta! Asta nu ne-o ia nimeni si nimic! Nu ne ramane decat sa speram ca Romania va fi pamant liber drag si sfant si pentru generatiile urmatoare!
La multi ani, Romania!

Categories
Opinie

Black Friday facaturi si luna cadourilor

O sa-mi sara toti in cap dupa chestia asta.
Stim cu totii despre tevatura reducerilor de Black Friday. Insa nu toata lumea, dar din ce in ce mai multa lume, realizeaza ca unii comercianti maresc preturile cu o seara inainte si apoi aplica reduceri… o practica veche de altfel prin toata lumea.
Ca sa va dau exemplul concret: un laptop MacBook Air ce acum o luna costa la Emag 4.949,99 lei (imi pare rau ca nu am facut un print screen) acum brusc apare ca redus de la 5.549,99 Lei (Reducere 11%) la 4.899,99 Lei. E adevarat… reducerea reprezinta 50 de lei dar nu este ceea ce spune varianta de azi a site-ului adica 11%!
Partea frumoasa este ca sunt si comercianti care s-au tinut de principiul reducerii cu adevarat. iStyle de exemplu are produse reduse si cu 800 900 de lei! Acolo deja simti cu adevarat in buzunar o astfel de diferenta!
Pe de alta parte sunt si produse care se vand la preturi convenabile inclusiv la Emag… dar marea majoritate nu sunt produse de ultima generatie. Evident cele mai mari discounturi se aplica produselor ce au ca data de fabricatie anul trecut sau acum 2 ani etc.
Ofuscat fiind de chestia asta am cautat cum s-a inventat Black Friday.
Cand? Numele Black Friday vine din anii 60 insa idea de baza provine din anii 30
Unde? evident in USA.
Cine? marii Retaileri care au vrut sa lungeasca intr-un fel perioada cumparaturilor de Craciun. Ei au stabilit sa inceapa cu o imensa zi de reducere pe perioada paradelor ce precedau Thanksgiving Day.
Ce castigau? pai… eliminarea stocurilor si fonduri pentru reinoirea lor in perioada pre-Craciun. Evident rulajul mai mare aduce si profituri.
Iar ca tot vorbim de cadouri si craciun am aflat o chestie tare misto despre targul de Craciun de la Sibiu care a fost inclus recent in topul primelor 5 ale lumii. Frumusetea lui atrage anual zeci de mii de oameni. Sibienii si turistii se bucura de el din aceasta seara si pana in 3 ianuarie.
Concluzia? Nu tot ce pare redus… este redus! Nu tot ce este redus merita cumparat! Cu toate astea deabia astept cifrele vehiculate de comercianti maine…

Categories
Opinie

Religia, banii, terorismul si Razboaiele

Religiile nu omoara oameni. Oamenii omoara oameni!!
Mintile nu omoara oameni. Mintile constrang oameni sa omoare oameni!

Inca de la primele temelii ale umanitatii, conflictele au fost duse in numele unui Zeu sau mai multi, in numele unui Dumnezeu sau Altul, cele mai violente razoaie fiind si astazi de natura religioasa. Evident unde sunt conflicte apar si aspecte de ordin etnic, economic sau teritorial. Economia unor razboaie inseamna fara doar si poate profit pentru unii si iad pentru altii. Inevitabil sub cenusa bombardamentelor si pe cerul campurilor de batalie apar traficul de arme, sustinerea cu provizii si alte finantari cu interes.
Asadar primul punct este:

Economia Razboaielor.
Indiferent care ar fi geneza conflictelor INTOTDEAUNA cineva profita de pe urma lor. Din cele mai vechi timpuri. Ganditi-va la prazile triburilor cotropitoare, la bogatiile adunate de biserica in perioada cruciadelor, la averile confiscate de nazisti de la evrei si la averile masive ale corporatiilor globale sau a companiilor ce au produs si distribuit tarilor aflate in razboi: armament, obuze, rachete, avioane, vapoare, submarine s.a.m.d. Apoi ganditi-va la cine profita in urma „refacerii teritoriilor si populatiei afectate”. Piata de petrol, constructii, economie, asigurari, industrii felurite… companii occidentale cu siguranta se vor bucura de piete noi de desfacere s.a.m.d. Asadar motivul generarii de conflict n-ar fi chiar greu de inteles. Banul!
Al doilea punct este:

Usurinta Manipularii Maselor.
E foarte clar pentru oricine ca un om poate fi influentat cel mai usor atunci cand are convingeri si crezuri. E mult mai usor sa convingi un om care crede in ceva sa actioneze in numele entitatii sau credintei lui decat sa convingi un om care nu crede in nimic. Si pentru ca influenta religioasa s-a raspandit de cateva milenii in randul acestei rase, religia ramane unealta cea mai de pret a celor ce vor sa se foloseasca de mase de oameni. Aici as avea de subliniat faptul ca majoritatea „cartilor sfinte” vorbesc de conflicte viitoare. Nu are sens sa intru in detalii insa si biblia si koranul vorbesc mai mult sau mai putin voalat despre nevoia apararii „valorilor religioase”. Nevoia de sacrificiu si nevoia de a ucide in numele religiei. Ce este in neconcordanta evidenta cu principiile impuse la alte capitole. Asadar concluzia ar putea fi ca oamenii care au scris cele mai influente texte din istoria unei rase s-au folosit de ele pentru a justifica anumite acte de cruzime. De fapt insa e vorba de cat de interpretabile sunt anumite texte. Ideile difuze ale limitelor dintre bine si rau! Un preot istet imi spunea ca:

Biblia este inteleasa exact asa cum iti este sufletul! Invataturile ei sunt traduse prin prisma caracterului fiecarui individ.

Pe atunci incercam sa caut raspunsuri… satisfacandu-mi curiozitatile puerile. Astazi privesc lucrurile mult mai luminat si stiu exact ce sa extrag din invatamintele cartilor religioase.
Revenind la legatura directa dintre Religie si Terorism trebuie atins punctul trei:

Trecerea de la religie la fanatism.
Este absolut gresit si nedrept sa spui ca toti musulmanii sunt teroristi. Sau ca toti musulmanii sunt criminali. Aici vorbim efectiv de ochelarii de cal ai fiecarui om care nu vede ce se intampla! Aplicand punctul doi (Usurinta manipularii maselor), extragerea unor indivizi de o anumita factura pt constituirea de grupuri teroriste si spalarea creierelor prin diferite metode (cunoscute de serviciile secrete de vreo 50 de ani) unii reusesc sa schimbe valorile si principiile unui numar limitat de indivizi si sa ii foloseasca drept unelte in planuri diabolice. INSA: Daca la toate astea mai adaugi propaganda intensa a occidentului, controlul puterii, evidentul control financiar global si implicarea militara a occidentalilor in mare parte a conflictelor din Orientul Mijlociu (si nu numai) trecerea asta de la credinta la fanatism este inzecit mai usoara. Iar cand tara le este in razboi si vad foametea si moartea semenilor lor se naste si dorinta acuta de razbunare pe care oricum omul o are in adn.

Si ne mai miram ca se intampla ceea ce se intampla astazi in lume? Este tot mana de om! Este tot minte de om! Si ne va lua sute de ani sa schimbam ceva ce e deja inradacinat in sangele unor popoare si in mintea spalata a unor oameni guvernati de religie. Bineinteles daca vom fi lasati de cei ce trag sforile acestei planete pentru bani si putere!

Si ca sa inchei cum se cuvine: citatul lui Dalai Lama despre „pray for Paris”

„We cannot solve this problem only through prayers. I am a Buddhist and I believe in praying. But humans have created this problem, and now we are asking God to solve it. It is illogical. God would say, solve it yourself because you created it in the first place.”

Categories
Opinie

Shimbare

Lucrez in domeniul stirilor TV de aproape un deceniu, iar inainte de asta m-am invartit prin diferite radiouri inclusiv unul bazat pe informatie. Ultimele 10-11 zile au fost cele mai intense din cariera mea! Cand spun intense inseamna… Emotii si lacrimi, inseamna volum de munca, straduinta ca informatia ce ajunge la telespectator sa fie asa cum trebuie sa fie! Iar asta doare enorm. Sa treci peste ceea ce simti pentru ca in glasul tau sa se auda doar ce este profesionist sa se auda!
Tragicul eveniment din clubul Colectiv ne-a afectat pe toti! Ne-a daramat efectiv. Am vazut oameni afectati in televiziune, pe strada, in metrou… printre colegi… sa nu mai vorbesc de mediul online care musteste de regret si revolta. Din pacate a fost nevoie sa moara oameni ca poprul roman sa isi doreasca o schimbare! Sa faca ceva pentru asta!
Cineva imi spunea inainte de eveniment ca in tara asta nu se va schimba nimic daca nu se fac sacrificii majore. Atunci analizam spusele amicului meu drept „o chestie legata de economie”. Nu-mi inchipuiam ca sacrificiul poporului meu va trebui sa fie in sange si suflete! Sufletele celor pierduti intr-un accident al carui vina o poarta un intreg Colectiv. De la patroni la inspectori ISU, de la primar la clasa politica si la un sistem atat de corupt incat nici nu dam de fundul sacului cu vinovati.
Lumea a iesit in strada… a urlat si a scandat, a blamat si a acuzat! Au aparut si instigatorii obisnuiti ai protestelor, si galeriile echipelor de fotbal, oameni tineri si batrani, copii frati surori si parinti! Am cerut sub semnul razbunarii si al frustrarii Dreptate si decapitarea clasei politice. S-a si intamplat! A picat un guvern si ne-am imbulzit sa trimitem reprezentanti ai strazii care sa negocieze ce vrea poporul. Cerintele Plevei… cum spunea cineva drag mie. Am realizat cat de neinsemnati suntem in clipa in care 99 la suta din cei ce au iesit in strada au aratat ca nu stim efectiv cine ar putea sa ne reprezinte! Si daca stim… nu mai avem incredere in niciun fel de personaj indiferent din cercurile de provenienta ori de factura domeniului de activitate din care se trage.
Iar daca am avea incredere asta ar insemna ca lucrurile se vor schimba? Nu stim! Insa speram! Iar de aici si termenul de schimbare! Poate voi fi criticat… poate voi fi blamat insa indiferent de ce se intampla in clipa de fata in tara asta… lucrurile se vor schimba doar daca schimbarea are loc la nivel de individ! Fiecare om din tarisoara asta a noastra trebuie sa se schimbe! Sa sape adanc in mentalitatea adanc scrijelita de 50 de ani de neajunsuri si sa stearga cu buretele orice umbra de gand negru!
E greu sa schimbi un popor indiferent de modul in care vrei sa o faci! Dar daca te schimbi pe tine insuti si ii inveti si pe cei de langa tine sa faca asta poate ca exista sanse pentru generatiile urmatoare sa traiasca intr-o tara civilizata si cinstita! Ce putem face? de fapt ce ar trebui sa faca fiecare dintre noi? Pot incepe cu cele mai marunte lucruri si pot continua cu ideile de baza ce sunt temelia societatii prospere!

01. Sa nu mai dam spaga! Nici medicilor, nici politistilor, nici judecatorilor si nici macar in localuri! Si sa semnalam orice tentativa de acest fel organelor competente.
02. Sa nu mai incalcam drepturile celor din jurul nostru in goana catre profit! Sa inseli oamenii din jurul tau sau sa-i discriminezi nu te face superior ci incuiat la minte!
03. Sa intelegem ca lucrurile facute „las’ ca merge si asa” nu aduc niciun beneficiu! Totul costa mult mai mult daca trebuie reparat de 20 de ori pe an!
04. Sa invatam odata ca lucrurile ieftine sunt cele mai proaste! Mai multa calitate si nu cantitate!
05. Sa ne pretuim parintii, bunicii si sa ne educam cu adevarat copiii! Familia este cel mai de pret lucru din viata unui om!
06. Sa intelegem ca intr-un sistem in care platim taxe la timp cotizatia noastra contribuie la bunastarea societatii!
07. Sa respectam LEGEA si nu sa „o ocolim”! Majoritatea romanului cauta chichitze prin care sa evite legea sau sa opereze la limita ei!
08. Sa reciclam si sa ingrijim mediul inconjurator! Daca nu pentru noi… macar pentru cei ce vor veni!
09. Sa ne dedicam o mica parte din timp sa ne ajutam semenii! Voluntariatul aduce zambete celor ajutati si implinire sufleteasca voluntarilor.
10. Sa pretuim orice produs Made in Romania! E foarte probabil sa crestem astfel nivelul productiei interne!
11. Sa evitam grandomania si teribilismul! Daca ai un BMW in fata blocului dar stai in chirie nu te face nici valoros si nici prea istet! Daca ai la mana un ceas de 3000 de euro insa deschizi gura incepand propozitia cu „decat 2 bilete” … ai cacat steagu’!
12. Sa respectam normalitatile cotidiene. Civilizatia in trafic, civilizatia din marketuri, principiul de dreapta a pietonului, sa invatam sa salutam indiferent de pozitie ori clasa sociala si multe alte lucruri care ar trebui sa le facem zi de zi… pentru ca ASA ESTE NORMAL!

Dupa ce vom gandi si vom face, in timp, macar 50% din toate astea de mai sus… vom putea emite pretentii fata de clasa politica, de ce se intampla in sistemul de sanatate, asigurari, in justitie, in economie si tot restul domeniilor importante la nivel macro in Romania.
Inainte de a schimba tot din jurul nostru trebuie sa invatam sa ne schimbam mentalitatea si pe noi insine.
Astfel incepe cu adevarat ceea ce eu numesc SCHIMBARE!