Categories
Opinie

Ce este puterea? Controlul asupra unei specii inteligente!

Inca din copilarie am incercat sa inteleg mecanismele dupa care functioneaza societatea noastra. In timp, odata cu maturizarea si cu adancirea mea ca individ in activitati corporatiste am inteles ce reprezinta omul de fapt! O resursa fantastica caruia ii cultivi si speculezi nevoile ca ulterior sa il folosesti in scopuri la o scara mult mai mare.

Am observat efectul gloatei si a faptului ca oricine controleaza multimile are puterea! Aveam doar opt ani la Revolutia din ’89. Amintirea acelor zile si a mediatizarii preluarii puterii au ramas suficient de intiparite in mintea mea incat sa studiez ulterior fenomenul manipularii maselor si sa-l compar cu evenimente similare din istorie. Zis si facut!

Apoi in adolescenta imi puneam intrebarea eterna „Ce este puterea?”. Eram fascinat de teoriile conspiratiei si de societatile despre care se spunea ca ar detine adevarata putere pe planeta noastra. Si ma afundam in biblioteca studiind carti despre conflictele globale, erele economice, psihologia aurului, resursele planetei, servicii secrete, masoni, illuminati, alchimie, istoria religiilor, exoterism si ezoterism. Cam tot ce statea intre copertile groase ale cartilor… despre tainele lumii si ale puterii!

Apoi am trecut de la intrebarile de baza pe care si le pune un tanar referitor la subiectele astea… la cele mai putin obisnuite! Chiar daca citisem o gramada de literatura de specialitate despre fiecare teorie in parte am realizat ca asta nu ajuta cu nimic. Speculatiile si cartile erau practic tot un fel de a manipula nevoia de cunoastere a omului.

Multe dintre carti erau scrise pentru a crea alte ascunzisuri. Editurile erau detinute de anumite corporatii sau efectiv publicarea cartilor era finantata de companii dubioase ori de diferite biserici. Dovezile lipseau sau nu mai puteau fi verificate, era loc de interpretare in orice bucatica de text iar asta nastea alte semne de intrebare.

Am ajuns in stadiul in care nu ma mai intrebam cine si cum a ajuns sa controleze totul in jurul meu… sau cat conteaza politica statelor in ecuatia asta ci care sunt efectele pe termen lung?  Ce se urmareste cu adevarat? Educatia este un privilegiu sau un mod de a specula firea omului? Este sistemul unul ce reprezinta evolutia unei specii sau totul este premeditat? Cine controleaza miscarile politice? Cine dicteaza razboaiele si ce altceva inafara de resurse se castiga de pe urma conflictelor? Ce rol are cinematografia in controlul omenirii? Cat din ceea ce s-a scris in ultimele milenii este manipulare si cat este realitate? Lasand deoparte paranoia oricarui om cu niscaiva materie cenusie… in tot ceea ce studiasem se nasteau alte gauri negre!

Si revin la intrebarea din titlu: Ce este puterea?

Individul de rand ar spune ca este banul! Insa raspunsul se afla in principalele caracteristici ale omului ca specie:

01. Cum este omul? – Dornic sa cunoasca! – Atunci sa scriem carti si s-ai dam sa invete ceea ce vrem noi! Doar asa il putem folosi mai tarziu.
02. – Dornic sa evolueze! Pai sa-l folosim atunci pentru a construi orase si pentru a le crea tehnologie si masini si arme!
03. – Omul trebuie sa inteleaga orice! Atunci sa-i oferim explicatii si sa-l indoctrinam cu variante intortocheate sau s.f. pe care le raspandim tot prin om… ne folosim de cei cu imaginatie si inventam cinematografia. Apoi o folosim ca unealta!
04. – Omul are nevoie sa creada in ceva mai presus de cunoasterea lui! Atunci sa inventam religiile. Ce poate fi mai util decat credinta oarba in ceva? Mai ales cand ai o institutie care sa reprezinte entitatile?
05. – Omul e fizic vulnerabil. Pai vom crea atunci virusi pentru a tine populatia sub control si boli pentru profita de pe urma industriei medicamentelor. Le vom face cu efecte adverse mai puternice decat problemele initiale ca cei bolnavi sa consume pana la ultima suflare!
06. Omul e …
07…
08… as putea sa continui la nesfarsit! Pentru ca fiecare caracteristica a omului este speculata! De mii de ani. Suntem programati sa existam, sa urmam o cale deja trasata de cei ce ne manipuleaza in mii de feluri.

Incepand de la consumul de hrana si de apa si pana la alegerile legate de locul in care ne ducem viata. Pamantul pe care ni-l dorim cu ardoare si pentru care platim enorm desi e al nostru drept prin nastere!
Produsele pe care le consumam cu buna stiinta indiferent de ce contin.
Scolile pe care le urmam, informatiile pe care le acumulam in anii de formare si directiile profesionale pe care „spunem ca le alegem”…

Toate astea nu sunt decat rezultatul manipularii unui sistem atat de bine gandit incat sa serveasca unor scopuri pe care putini le inteleg!

Noi le construim industriile, tot noi suntem cei ce muncesc, noi le ducem razboaiele, noi le imbogatim bancile si societatile de asigurari… noi inventam si folosim tehnologia, noi le cumparam si le folosim masinile si tot noi le platim combustibilul!
Pana la urma facem exact ceea ce vor alti oameni. Si ne invatam si copiii sa faca la fel intr-un ciclu etern.

Cine sunt ei?

O elita ascunsa in spatele unor corporatii imense. O elita ce nu raspunde in fata nimanui. Pentru ca tot ei creaza legile si tot ei le interpreteaza. Schimba orice, oricand si au atat de multa putere incat orice om, orice alt sistem sau orice organizatie incearca sa-i demaste… se stinge subit! Dispare inghitit precum un peste Nemo in stomacul unui casalot.
Si da suntem o specie inteligenta! Ni s-a spus mereu „cunoasterea este putere”! Dar dupa toate cele de mai sus va mai intreb odata:
Deci ce este cu adevarat puterea?

Controlul!
Controlul asupra unei specii inteligente! 😉

Cristian Greger

Categories
Gand Motivational

De ce este omul nefericit? Sau despre esenta bolnava a speciei!

Zi de zi observ cantitatea de fericire scazuta drastic de pe chipurile oamenilor. Observ oameni care se complac in diferite situatii si traiesc intreaga viata neimpliniti.
Observ ca fiecare individ intoarce o clepsidra zi de zi si lasa nisipul sa se scurga sub acelasi trai innecacios, fara sa se bucure de micile placeri. Fara sa aprecieze frumosul din jurul lui, fara sa pretuiasca viata asa cum ar trebui. Viata trebuie venerata… caci este cel mai de pret dar primit de la universul asta infinit.

Una dintre maladiile incurabile ale omenirii este ca, desi ne aflam in era moderna si am realizat mai mult decat am fi visat vreodata ca specie, ramanem cu o insatisfactie cronica. Omul nu poate fi satisfacut de nimic. Asta pentru ca suntem niste aparate de dorit! Indiferent cat de mult am realiza vom dori mereu mai mult si mai mult… si mai mult… lasand acest fapt sa ne consume toata energia. Suntem construiti sa vrem tot… si mai mult decat atat!

E adevarat ca asa am ajuns in stadiul in care suntem acum. Am depasit granite incredibile in toate domeniile si in toate aspectele evolutiei… Am cucerit intreg pamantul, si oceanele si cerul… Am invatat sa ne scufundam si sa zburam si sa exploram cele mai adanci pesteri ale planetei. Am descoperit tehnologii la care nu am fi visat vreodata si am creat retele de comunicare fantastice! Am creat internetul si socializarea online, am explorat matematicile si fortele naturii si ne-am folosit de tot ce am invatat sa creem obiecte si sisteme care sa „ne faca viata mai buna”. Am ajuns pe Luna si am trimis sonde in cele mai indepartate colturi ale galaxiei noastre…

Insa este un paradox faptul ca exact aceasta dorinta de a explora, foamea asta pentru nou… pentru evolutie…  aceasta cautare eterna a nefamiliarului, atingerea performantei sau descoperirea necunoscutului, aceasta calitate ce ne face cea mai dezvoltata creatura de pe pamant… este exact cea care ne face sa ne simtim nefericiti cu „banalul… atins deja… al existentei noastre”.

Exact acest punct forte devine de fapt greutatea ce ne scufunda in adancurile nemultumirii! Este cea ce ne face nefericiti!
Este intocmai calitatea perfecta ce devine defectul absolut!

Esenta bolnava a speciei ce face omul sa se consume la nesfarsit… sa caute pana in ultima clipa ceea ce ar fi trebuit sa privesca in fiecare secunda a vietii lui… Simplitatea!

Si e trist ca nu exista niciun leac pentru asta!

Sa fiti iubiti!
Cristian Greger