Am lucrat in media cam de cand bancile scolii au inceput sa devina amintiri. Radio, presa iar apoi televiziune. Am avut privilegiul sa „graiesc in aer” in vreo cateva radiouri de prin tara… ce mi-au ramas adanc in suflet. Pe langa experienta si satisfactia acestui domeniu, de-a lungul timpului am avut si placerea sa cunosc oameni faini dar si sa dau mai departe din ceea ce am acumulat. Sa predau stafeta unor tineri talentati. Unul dintre ei, ce de altfel mi-a ramas prieten pe viata, a fost Dodo. Un pustan cu ochi albastri ce la inceput m-a impresionat cu dorinta lui nemarginita de a invata si pentru felul lui de a fi! Un tanar plin de viata. Asa s-a legat o prietenie frumoasa!
Apoi drumurile noastre s-au despartit… eu luand drumul capitalei el cel al Clujului. Insa desi ne-am aciuat prin orase diferite am ramas prieteni buni… in ciuda distantei ori a timpului ce ne roade cu dinti marunti existenta. A ramas totusi gustul amar ca nu am avut ocazia sa cladim proiecte comune impreuna. Am incercat sa atacam piata radio bucuresteana impreuna dar dupa cum spunea si el am facut alegeri gresite la momentul respectiv sau poate ca asa a fost sa fie. Insa de curand planetele s-au asezat in asa fel incat sa pornim ceva frumos.
Cum a inceput totul?
De scris am inceput sa scriu inca de cand eram copil. Pe biletele sau pe ultimele foi ale caietelor de „romana”. Blogul l-am pornit impreuna cu Alex Nistor prin 2006 si a mers binisor la inceputurile blogosferei romanesti insa o buna perioada l-am ignorat total. Apoi in toamna lui 2015 am revitalizat voce.ro tot cu ajutorul lui Alex. In acelasi timp m-am straduit sa-i fac si lui Dodo un blog unde sa-si astearna gandurile geniale despre vrute si nevrute. Toata actiunea asta venea de fapt din dorinta de a imbratisa traseul concret al viitorului. Online-ul.
Intre timp soarta a stabilit pentru Dodo o alegere ce trebuia facuta de multa vreme. S-a mutat in Bucuresti. Lasand deoparte faptul ca acum aveam aproape un prieten drag stiam amandoi ca putem face lucruri fantastice impreuna. Initial primul gand a fost legat de o emisiune radio… dar din discutii in discutii am stabilit ca putem si avem experienta necesara sa cladim si continut video. Zis si facut! Si s-au nascut „Macarenii”.
Am inceput cu genericul … sedinta foto si grafica … am pornit de la ideea ca totul trebuie sa fie la fel cum e prietenia noastra: multa culoare, plin de viata si dinamica!
Apoi ne-am gandit si la modul in care se va intampla totul
Ce si cum producem?
Aveam deja la activ cateva interviuri pe bloguri si primul meu video-monolog filmat de Rolf asadar stiam cu aproximatie cam ce vom face si cu cine vom filma. Interviuri intr-un stil aparte. A aparut in formula si Costin Marian un fotograf nebun si fain pentru ca vroiam sa avem mai multe camere si Mozzo – Alina – colega cea cu parul colorat si pozitivitate debordanta 🙂 ce ma ajutase deja cu grafica pentru blog si alte maruntisuri. Practic am pornit la drum in cinci oameni si cu idei de la inca o mana de prieteni dragi noua.
De aici si pana la primul episod a trecut ceva vreme… pentru ca vroiam sa facem ceva altfel! Ceva diferit si fara stereotipia prezenta pe tv si in online. Pentru pilot trebuia sa alegem pe cineva cu care rezonam foarte bine si cu care ne permiteam sa experimentam! Asadar ne-am gandit la prietena noastra draga Madalina Vintila! Am filmat initial primul episod dupa care am realizat ca nu este ceea ce vrem si am chinuit-o pe Madalina si a doua oara! Dar ne-a iesit asta:
De ce?
Idei avem, chimie avem, experienta in radio si televiziune avem cat cuprinde, intrebarile curg… dar cel mai important avem o echipa misto si oameni care ne sustin in demersul nostru. Atunci de ce sa nu generam ceva misto? O emisiune pentru noi si pentru voi care sa nu depaseasca acele granite nesimtite ale balacarelii din showbizz si sa fie dinamica si gandita bine, sa te lase cu zambetul pe buze si cu anumite curiozitati satisfacute. Si mai mult decat atat ne-am impus faptul ca Macarenii sa insemne exact ceea ce am spus si in titlu: Un proiect nascut din pasiune, experienta, prietenie si chimie! Si sa fie impartasit cu toata lumea.
Cu drag
Cristian Greger
