Negam.
Notiuni, idei, fapte si sentimente.
Omul e specie ciudata (am mai spus-o). Atat de ciudata incat negam pana si ceea ce se strecoara din cele mai adanci cotloane ale sufletului nostru pana in cele mai penibile terminatii, par unghii piele. Negam fiorul ce innoata isteric prin sange atunci cand ochii percep ceva si creierul analizeaza drept emotionant. Negam pentru ca ne impunem anumite plafoane logice sau limite sentimentale. Nu putem depasi niste praguri si suntem lasi pana in maduva oaselor. Ne impunem sa uitam frumosul din trecut de frica sa nu zdruncinam prezentul. Nu indraznim sa trecem dincolo de geamandura si sa traim asa cum ne dicteaza inimile. Suntem atat de lasi incat preferam sa traim intr-o ceata absolut reala. Alungam tot ce inseamna vis trait in timpul vietii.

… Picuri de ploaie sfinti cadeau astazi in acelasi loc unde se nascusera intr-o zi (la fel de ploioasa) fluturii din stomac. Priveam in gol strada umeda si murdara… priveam in locul acela unde acum cativa ani se afla tot ce mi-as fi dorit vreodata. Priveam cum picurii aceia sfinti ajung in locul acela infect pe care-l blamam si apoi sunt purtati de oameni din loc in loc.. Parca ar fi vrut sa spele iadul cu totul! Sa-l curete din cenusiul realitatii noastre. Sa boteze tot in calea lor si sa ierte orice pacat petrecut vreodata.
Ultimele amintiri fusesera de pretz.. le puteam compara cu atingerile unui inger.. le puteam compara cu cate un rubin slefuit aruncat intre cioburi de sticla mata. Desi sunt doar franturi de viata ramase in urma isi merita locul in noi.

– Nu pot decat sa multumesc! mi-am spus si am ridicat ochii spre cer. Iti multumesc Doamne ca mi-ai dat ocazia sa sufar dupa acele evenimente din viata mea. Momentele acelea merita sa ma doara o viata intreaga. Iti multumesc ca ai mai smuls din pieptul meu vanat si uscat de dor inca un colt de inima, de fiecare data, ca dintr-o paine.
Pretuim o privire atat de mult! Ne indragostim de un zambet! Traim pt vibratia unei voci! Renastem pt atingere! Iubim… oameni! Insa oamenii raman in urma.
Cine spunea ca iubirea nu doare de fiecare data?
Cu siguranta avea toate colturile inimii in piept!