Exista clipe in viata noastra cand unele lucruri spun cat 1000 de cuvinte si ne scutesc astfel de efort.
Mai mult asupra mesajului nostru se pogoara un voal de subanteles perceput inzecit mai bine si mai ales apreciat.

Tacerea vorbeste.
Linistea doare.
Un cantec poate spune enorm,
La fel de mult spune o floare.
Un zambet sau o lumanare.
Un semn, o clipire,
o strangere puternica de mana
…sau o imbratisare;
o fotografie cat un milion de note muzicale.
Asternem zi de zi cuvinte peste cuvinte
Cu speranta ca vom fi intelesi in drumul nostru catre maine,
dar azi-ul cel etern prezent in minte
ce ne agita materia cenusie si fierbinte
sta intr-o picatura de apa… doar apa
atunci cand cei de langa noi sunt uscati… din crestet pana-n talpa.
In fiecare ora vorbim vrute si nevrute
impartind ori simplitate
ori expresii elevate…
in speranta ca cei ce ne asculta
vor percepe o imagine cernuta.
Adevarata personalitate se afla pe dinauntru, in spatele celor spuse
Iar accentuarea nu se face nici in cuvinte si nici in costume bine cusute.
Ofera un apus in varf de munte… si o clipa zambitoare,
ofera o melodie si eventual o privire cu ardoare.
Caci frumusetea nu e una vorbita
sau pe hartie atent asternuta.
Frumusetea, dragostea, prietenia, dreptatea, emotia nu au neparat nevoie de cuvinte…
No more words .. i said in words!