Alege o viata libera! Fara regrete si fara oroare!

Omul are tendinta sa nu renunte la suferinta! Frica de nou, teama de lipsuri, neintelegerea provocarilor il face sa se complaca in situatii conflictuale sau pline de suferinta.
Asculta-ma bine! Cauta tot ce e putred in jurul tau, tot ce te supara si indeparteaza-te de aceste lucruri sau persoane. Fa acest sacrificiu si vei reusi sa gasesti liniste si implinire! Lasa in urma esecurile sau rateurile indiferent in ce parte a vietii se aplica. Nu trai printre regrete. Invata ca fiecare sut in fund e un pas inainte. Daca iti vei incepe fiecare zi avand in minte nereusitele de ieri vei continua sa ratezi. Porneste fiecare zi din viata ta cu gandul ca este prima zi din restul vietii tale! Si poate fi oricum iti doresti atata vreme cat treci peste orice cu zambetul pe buze. Incearca sa gasesti partile bune ale fiecarui om cu care intri in contact, sa stii sa apreciezi tot ce e bun si frumos, incearca sa spui mereu ca totul va fi bine! Vei vedea cat de mult se pot schimba evenimentele din viata ta! Si mai presus de asta dupa fiecare capitol cenusiu din cotidian invata-te sa crezi ca dupa furtuna INTOTDEAUNA iese SOARELE!

Vorbeam zilele trecute despre schimbare! Era la nivel individual pentru a reusi sa imbunatatim viata in tarisoara asta a noastra.
Lucrand la stiri ma izbesc zi de zi de o realitate crunta: din pacate in foarte multe familii din Romania intalnim suferinta si violenta. Nu mai vorbesc de abuzuri incredibile. Barbati care isi bat sotiile si copiii sau relatii care duc chiar si la crima. Orice om normal la cap si-ar pune intrebari esentiale: De ce mai sta cu el? De ce indura toate astea? De ce nu fuge de orori? De ce accepta unii sa fie nefericiti? Apar raspunsuri, justificari si scuze peste scuze de-a dreptul penibile ce nu fac decat sa ii tina blocati intr-o realitate neagra fara sanse de iesire. Foarte multa lume spune ca ar fi vorba de nivelul de educatie si coeficientul de inteligenta insa astea nu au nimic de-a face cu dorinta de a fi liber si de a trai o viata normala. Exista institutii abilitate care te pot ajuta in orice moment greu din viata. Si mai mult decat atat exista in jurul tau oameni ce te pot ajuta. Trebuie doar sa crezi ca ajutorul va veni de undeva. Trebuie doar sa crezi ca si pentru tine lucrurile se pot schimba! Si evident trebuie sa FACI CEVA! Pleaca! Cere ajutorul! Schimba-ti viata!

Si ca sa inchei cum se cuvine am sa o fac cu un poem pe care mama mea obisnuia sa mi-l impregneze in caracter inca de mic copil. Acum pur si simplu imi ghideaza existenta!

Daca.

De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;

Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;

Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;

Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel;

De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;

De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;

De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;

De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;
Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate, un OM, copilul meu.

Rudyard Kipling

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *