Luminile Umbrei

MONEDA SI MAREA

By  | 

– Nu dati banii pe prostii … Luati banane la copii !!  se uzea … repetitiv si din ce in ce mai tare .. din ce in ce mai aproape …
Am deshis ochii si mi-am miscat putin capul de sub tricou.. atat cat sa privesc in lungul plajei.. Din pozitia in care eram vedeam nisipul foarte mare .. boabele aurii sau cenusii.. Foarte aproape, dintr-o gaura ciudat de mica isi facu aparitia un paianjen !
– Hey there piticule… am zis ! se oprise.. simtise probabil vibratia vocii !!
Aveam capul semi-acoperit si nu vedeam mai nimic deasupra ci doar o linie paralela cu plaja si evident tot ce se afla in directia respectiva ! Mi-am aruncat privirea in zare … Nimic special… oameni prajiti … (erau spre finalul concediului, localnici sau bronzati natural ) oameni albi .. care se bucurau de azi de ieri de razele soarelui… turnul salvamarului gol si barcile in fata lui … in prim plan o scoica uscata si incinsa. Printre voci se auzeau marea si steagul care flutura in vant cu un zgomotul specific… un copil care striga dupa mama lui, vanzatorul de banane .. care se apropiase intre timp si un fotograf care se forta la o portavoce. Venisem cu noaptea in cap, instalasem corturile, si trecusem de prima noapte incendiara ce-i drept. M-am intors si langa mine era .. pe un cearsaf roz intins pe un sezlong o domnisoara blonda bronzata. Dormea dusa (banuiam) lasand soarele sa coloreze formele ingrijite. Avea ochii acoperiti de lentilele negre ale ochelarilor si nu eram sigur daca are ochii deschisi sau inchisi!
Imi simteam spatele ars de soare si ma gandeam deja la noaptea care urma si la lotiunile mentolate pe care trebuie sa le iau sa alin usturimea. M-am intors cu burta la soare si mi-am pus ochelarii de soare. Stateam in coate privind orizontul albastrui. Undeva foarte departe se vedeau doua vase pescaresti si o dara de nor deasupra lor … pe post de paznic.
M-am uitat din nou brusc la domnisoara de langa mine si mi s-a parut ca schiteaza un zambet.
“mi se pare” mi-am spus..
Au trecut cateva minute si a aparut prietena ei. O tipa roscata, slabuta cu pistrui, genul nord-insular. Avea o geanta de plaja verde fluorescent…
Scoase din ea o lotiune de plaja, 2 pahare de plastic si 2 doze de bere. Se aseza pe sezlongul alaturat si intinse paharul. “Amica somnoroasa” intinse mana si astepta pana i se turna berea… cu 2 degete de spuma… se uita la mine scurt prin lateralul ochelarilor parca special pt a vedea ca ma studiaza! Am zambit!
Am scos din rucsac sucul si mp3 playerul mi-am indesat castile in urechi si am luat o gura de suc. Se incalzise si avea un gust infernal ! bleak.. mi-am spus lasand fata sa mi se schimonoseasca.
Am aruncat inapoi in rucsac mp3-ul m-am ridicat si le-am rugat :
– Va uitati si voi va rog la lucrurile mele cat sunt in apa?
– Da desigur imi raspunse zambind blonda!
Am ajuns cu chiu cu vai in apa. Era rece pentru o zi atat de fierbinte dar limpede; m-am scufundat si am parcurs cativa metrii pe sub apa! Am deschis ochii… pe fundul apei se vedeau bine de tot, ca niciodata… dunele de nisip formate, pietre si scoici. Zarisem chiar si un peste ratacit care o zbughise rapid simtind apa miscandu-se. Am iesit si am luat o gura de aer si m-am scufundat iar. Am vazut ceva lucind pe fundul apei. Eram deja la distanta destul de mare de mal si nu stiam exact cat de adanca e apa. M-am scufundat sa vad … ce luceste ! Am atins cu mana fundul apei in apropiere de locul unde vazusem sclipirea… se forma o pacla acvatica si nu mai vedeam mai nimic pe fund!
Am iesit iar la suprafata… eram totusi curios daca e vreo scoica sau vreo bucatzica de metal! Am calcat apa in loc pana s-a asezat pacla tulbure de nisip si m-am scufundat iar! Simteam deja presiunea in urechi si-mi spuneam in gand ca nu o sa ma doara cand ies! M-am uitat fara sa ating fundul… nu se mai vedea!!
Am iesit din mare, scurgandu-mi apa din urechi care nu mai vroia sa iasa! Mi-am indreptat-o spre nisip si bateam in tampla prin gestul acela cretin care te face sa mai si ridici un picior, aratand parca a cocostarc sau cine stie ce deplasat mintal. M-am asezat pe prosop nu inante de a multumi fetelor pt ca au avut grija de lucrurile mele! Mi-a ramas gandul la obiectul sau scoica din mare… sa fi fost doar o iluzie? Nu aveam de unde sa stiu!
Am intrat in vorba cu cele doua tipe, Katy si Mony, care intr-un final de poveste m-au invitat sa mancam impreuna. Am acceptat… fireste… oricum eram burlac la mare iar prietenii mei cu care venisem erau plecati in statiunea vecina! De fapt oricum nu conta foarte tare… important era sa comunic si eu cu cineva!
Ne-am intors glumind pe plaja… soarele era inca sus pe cer si nici o urma de nor! Incinsi ne-am grabit sa ne aruncam catrafusele pe marginea sezlongului sa purcedem spre apa! Venise doar blonda… intre timp roscata se aseza pe sezlong si isi ungea pulpele cu ulei, spre deliciul unei gasti de pusti aflata la cativa pasi…

Ne-am indreptat spre locul in care vazusem obiectul sclipitor… nu le povestisem nimic la masa despre asta. Poate pt ca uitasem… poate pt a nu parea penibil. Am intrebat-o daca stie sa se scufunde! Ca raspuns a disparut in adanc aproape fara zgomot! M-am scufundat, am inaintat in larg iesind din cand in cand pentru aer. Ajunsesem aproape de locul acela si ne priveam unul pe celalalt in adanc. Iesind la suprafata cu gandul sa iesim… brusc mi-a atras atentia din nou sclipirea… era parca un semn! Nu imi venea sa cred… soarele se afla acum in cu totul alt unghi iar probabilitatea sa observ aceeasi sclipire ar fi fost extrem de mica! M-am scufundat si Mony dupa mine! Am intins mana pe fundul apei si am prins cu pumnul obiectul strangand bine printre darele de nisip care acopereau iar mai tot! Era o moneda caruia ii simteam netezimea si zimtii din margine. Inca mai puteam percepe inscriptiile de pe una din parti! Am inchis ochii si ne-am impins spre suprafatza …
Am tras aer in piept care se blocase deja de la presiune, am respirat sacadat si grabit, am scos moneda si am clatit-o. Mony nu inceta sa strige:
– Foarte tare … cum Dumnezeu ai vazut-o ?
– Incredibil ..
Zambeam… era ca un trofeu!! Era innegrita putin pe fetze dar cu muchiile perfect curate si rotunjite. Probabil de asta lucea asa… ajuns pe mal nu am ezitat sa-i fac o gaurica si sa o agatz la lantzicul de la gat! Am studiat-o toata ziua, am curatzat-o cu pasta de dintzi – sfaturi batranesti – am tot privit-o… si pipait-o… si intors-o pe o parte si pe cealalta… ava ceva ce ma fascina! Au trecut zile intregi la mare si o purtam mereu cu mine… mi-am petrecut cele cateva zile cu cele doua domnisoare… si cu amicii mei… intorsi intre timp.
Intr-una din zile… ma oprisem cu Mony la o taraba unde o batrana vindea scoici mari si alte chestii mai vechi sau mai noi facute din lemn, pluta, corali, stelutze de mare, scoici mici s.a.m.d.
Batrana m-a privit lung si a zarit moneda la gatul meu! A intins mana si m-a intrebat:
– De unde ai tu asta maica?
– Am gasit-o in mare mamaie!
– Se va intoarce de unde a venit! spuse ea zambind cu zambetul acela specific oamenilor batuti de soarta si de vemuri.
Am luat intreaga scena drept ciudata.. nu stiam ce sa inteleg dar nici nu am stat sa cer explicatii sau amanunte… am cumparat 2 stelute si mi-am vazut de drum…
In tot acest timp ma obisnuisem sa o port mereu… si toata lumea care o vedea o studia…
Avea inscriptionata o corabie pe una din parti iar pe cealalta parte cateva litere sterse (nu stiam caracterele)…
A venit si ultima noapte… dimineata devreme urma sa strangem corturile si sa pornim spre casa… trecuse si concediul… Mony si Katy plecasera in acea dimineata… le-am dus la gara cu alai… apoi ne-am petrecut mai toata ziua pe plaja .
Era seara nu foarte tarziu… apusese soarele de cateva minute iar cerul era rosiatic si luminat la orizont. Mai era inca lume care se plimba pe plaja.
Stateam pe nisip, care devenea din ce in ce mai rece. Priveam in largul marii parca intristat de ideea ca va trebui sa ma despart de ea pentru inca cine stie cata vreme! In dreapta se zareau 3 pusti care se zbenguiau inca in apa. Fusese o zi fierbinte iar apa inca isi pastra temperatura ridicata!
Brusc mi-am aruncat camasa pe plaja peste incaltaminte, mi-am dat jos pantalonii si am alergat in apa, pentru a savura pt ultima oara valurile sarate ale marii. M-am aruncat printre ele si m-am scufundat… era calda apa! Am scos capul la suprafata… mi-am bagat mana prin par si l-am scuturat! M-am avantat apoi in larg si faceam pluta…
Mi-am adus aminte brusc de ce-mi spusese batrana la taraba! Instinctiv mi-am dus mana la gat! M-am inverzit! Moneda nu mai era… nu mai era nici lanticul!
Disperat moment!  Mi-am bagat capul in apa dar nu se vedea la ora aia nimic si apa nu mai era limpede ca in ziua in care o gasisem… mi s-a daramat intreg castelul de nisip in momentele acelea! Simteam ca innebunesc si realizam ca nu am ce face! Am iesit din apa abatut… mi-am luat camasa pe mine care se uda instant si se lipi de spatele meu… m-am asezat pe nisip si am lovit cu pumnul intr-o gramajoara pe care o facusem inainte cu picioarele… 🙁 🙁
Intre timp pustanii disparusera iar plaja se golise… la cativa metrii 2 pescarusi isi curatau penele… in larg se zarea un vas… isi aprinse luminitele si se stingea usor in negura serii…
M-am ridicat si am plecat…
Mi-a ramas intiparita acea vacanta! Imi facusem prieteni noi, ma distrasem… petrecusem clipe deosebite, am avut parte de satisfactie cand am descoperit moneda, dar am realizat ca unele lucruri, ca si unii oameni de altfel, isi au locul lor etern! asa le este sortit… sa dispara.
Acum stau si ma gandesc cati oameni au gasit acea moneda… si de fiecare data cand merg in acel loc… intrand in apa… studiez atent fundul apei, desi sunt constient ca nu o voi gasi…
Dar a ramas… adanc sculptat in sufletul meu tabloul acesta cu MONEDA SI MAREA !

Vocea de la tv, blogger, jucator de poker. Scriu din suflet despre orice imi trece prin cap. Lumea zice ca am o problema de atitudine... insa am o personalitate aparte! Daca ti-a placut ce ai gasit pe voce.ro nu ezita sa dai un share pe facebook. Multumesc!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: